Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Domnul profesor Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este invitat la microfon. Şi-l rog să se pregătească domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule profesor, vă ascultăm cu maximă atenţie.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

"Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor", ne transmite peste veacuri marele voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt prin "Apus de soare" a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Or, astăzi, realităţile economico-financiare şi chiar sociale ne îndeamnă spre o retorică întrebare adresată Guvernului României de astăzi şi nu numai. A cui este Moldova? Ce aţi făcut cu ea? Răspunsul este evident la îndemâna tuturor: a noastră, a românilor, indiferent de naţionalitate, a României, a Guvernului de astăzi şi de mâine. Oare? Ce spun cifrele reci, nepartizane, dar neiertătoare? Moldova rănită şi ciuntită de Pactul Molotov-Ribbentrop, fapt trecut aproape în uitare, cuprinde actualele judeţe: Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Galaţi, Vrancea.

Legea nr.315/2004 a dezvoltării regionale a regrupat judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui în aşa-numita Regiune de Dezvoltare Nord-Est. Regiunea Nord-Est, asimilabilă în percepţia publică cu Moldova, este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 kilometri pătraţi, 15,46% din teritoriu, o populaţie de 3.734.000 de locuitori, 17% - 25% din totalul populaţiei României. În pofida întinderii teritoriale, primul loc din România, şi a densităţii populaţiei, a doua după Regiunea Bucureşti-Ilfov, Regiunea Nord-Est, respectiv Moldova, este cea mai săracă regiune a României şi a doua în topul sărăciei europene, după Severo-Zapaden din Bulgaria.

Datele din anuarul statistic care certifică sărăcirea Moldovei sunt: 56,6% din populaţia regiunii trăieşte în mediul rural; şomaj în creştere, de la 5,3% în 2008 la 8,6% în 2009; produsul intern brut în scădere de la 3300 euro în 2009 faţă de 4011 în 2008. PIB-ul pe locuitor în judeţele Moldovei arată astfel: Iaşi, 3978 euro; Bacău, 3854 euro; Suceava, 3242 euro; Neamţ, 2988 euro; Botoşani, 2617 euro şi, atenţie, Vaslui, 2352 de euro.

La nivel naţional, în Moldova, produsul intern brut reprezintă numai 59% din media naţională pe intervalul estimat 2010-2014.

Suprafaţa de teren arabil este în scădere, cel cultivat, de la 1,35 milioane hectare în 2004 la 1,115 milioane în 2009.

Capitalul străin concentrat mai mult în Regiunea Bucureşti-Ilfov, la 63,4% din total pe ţară, se regăseşte în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în fapt, de subdezvoltare, numai în proporţie de 1,9%.

Aceste date seci sugerează întrebarea de început: a cui este în fapt Moldova de astăzi? Cine a avut-o în grijă de a ajuns practic în paragină? Plecată din startul Revoluţiei din 1989 cu un decalaj economico-industrial major faţă de alte zone ale ţării, acesta s-a adâncit şi se adânceşte pe zi ce trece într-o relativă indiferenţă a guvernanţilor şi nu numai.

Privind fără false pudori, menajamente, conform şi estimărilor Comitetului Naţional pentru Dezvoltare, situaţia din Moldova nu arată deloc bine nici astăzi şi nici în viitor. Rămasă fără capacităţi industriale, practic, inutilizabile, dărâmate sau vândute ca fier vechi, cu o agricultură de subzistenţă, cu drumuri uitate de lume, pline de gropi, cu aeroporturi arhaice în care guvernele României au refuzat sistematic să investească, fără o strategie coerentă de dezvoltare, Moldova, Regiunea de Nord-Est este şi va rămâne cea mai săracă regiune a Europei şi, respectiv, a României.

Concluzionând relativ cinic, valoarea în lei a întregii Moldove nu reprezintă nici jumătate din cea a Bucureştilor, după cum apreciază Centrul Naţional pentru Dezvoltare, deşi, repetăm, are 17,25% din populaţie şi 15,46% din teritoriul României.

Distinse doamne şi distinşi domni deputaţi,

Cred că sunteţi în consens cu mine că această situaţie nu mai poate continua fără implicaţii asupra unităţii şi stabilităţii României, căci inegalitatea economică de astăzi se reflectă acum, dar şi în viitor, nu numai în nivelul de trai, dar şi în educaţie, în starea de sănătate, în speranţa de viaţă a românilor trăitori în Moldova.

Viitoarele generaţii de moldoveni vor lua startul de pe poziţii de plecare mult decalate spre înapoi, faţă de cei din Bucureşti şi din celelalte de dezvoltare. Toate acestea vor fi percepute probabil, în viitor, ca nedreptăţi sociale, vor afecta echilibrul în societatea românească şi pot duce în viitor chiar la conflicte sociale dacă nu sunt încetinite sau eradicate la timp.

Rezultă clar că Guvernul de astăzi, dar şi cel de mâine, în susţinerea unei Românii unitare şi prospere, trebuie, fără dezechilibre majore, să ia în consideraţie, în politicile naţionale şi sectoriale, respectiv în structurarea echilibrării bugetelor locale, prin bugetul României, implementarea următoarelor principii: solidaritate, echitate şi coeziunea societăţii româneşti, respectiv a românilor, orientată spre reducerea inegalităţii venituri - bogăţie - educaţie şi sănătate, spre zone de sărăcie extremă, redistribuirea bogăţiei naţionale şi în raport de bogăţia de stat, precum şi intervenţii eficiente orientate către eradicarea focarelor de sărăcie.

Distinşi colegi,

Moldova nu stă cu mâna întinsă la colţul României, să cerşească de la celelalte regiuni de dezvoltare. A dat suficient ţării: limbă literară (Eminescu) şi capitală (Cuza). Cu ce trebuie ţara s-o recompenseze?

Noi cerem sprijin concret pentru realizarea unui aeroport regional internaţional al Moldovei, pentru a realiza o punte Est-Vest; o autostradă Iaşi - Târgu Mureş - Chişinău, spre a o face astfel de placă turnantă între pieţele din Vest şi Est; politici fiscale diferenţiate, orientate spre atragerea capitalului străin, în prezent 1,9%, dar şi a celui românesc spre Moldova.

Credem, distinşi colegi parlamentari, că prin cele prezentate v-am convins că a sosit momentul să punem cu toţii umărul şi să pornim încet, încetişor, dar nu deloc, la eliminarea decalajelor şi inegalităţilor economice şi sociale ce separă regiunea de Nord-Est de restul României, şi prin sprijinul, cel puţin, al realizării celor trei obiective majore menţionate, să reuşim să scăpăm de sărăcie.

Cu mulţumiri anticipate, prof.univ.dr.ing. Anghel Stanciu, deputat PSD - Iaşi, vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că mesajul meu, prin dumneavoastră, va ajunge şi la guvernul pe care îl susţineţi, Guvernul Boc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Contaţi pe mine, domnule profesor, dar, ţin să vă amintesc că aţi consumat timpul pentru trei vorbitori, mai mult chiar, de la grupul dumneavoastră.

V-aş ruga, altădată, să vă încadraţi în timpul prevăzut de regulament: trei minute.

Declaraţia a fost extrem de interesantă şi, pentru aceasta, nu pot decât să vă felicit.

Dar v-aş ruga să aveţi, altă dată, grija necesară şi pentru restul de intervenienţi.