Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi se pregăteşte doamna Cristina Nichita, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Promisiunile Guvernului Ponta III în domeniul agriculturii".

Guvernul Ponta 3 a făcut public programul după care va guverna în noua formulă politică. Documentul conţine o serie de obiective de guvernare, însă, potrivit declaraţiilor insistente ale premierului Victor Ponta, nu e un program de guvernare, ci "un program". Acesta conţine intervenţii minimale pe programul de guvernare al USL, aprobat la învestirea Guvernului din decembrie 2012.

În noul Program de guvernare Ponta III referitor la sectorul agricol sunt prevăzute următoarele aspecte: reducerea numărului de ferme şi exploataţii odată cu transformarea activităţilor agricultorilor de subzistenţă în activităţi care produc pentru piaţă, reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi a instituţiilor aflate în subordine, un program numit Viitorul agriculturii şi satului românesc şi dezvoltarea sectorului horticol şi creşterea ponderii acestuia în sectorul agricol românesc. Guvernul Ponta 3 îşi propune analizarea extinderii reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%, prin care se prevede stimularea producătorilor interni şi reducerea evaziunii fiscale din sectorul produselor alimentare.

În Programul de guvernare Ponta II erau prevăzute două direcţii principale ale programului Dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc, şi anume: eficientizarea activităţii agenţiilor prin comasarea acestora - camerele agricole şi elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să îşi poată asigura autofinanţarea.

La circa doi ani de la preluarea mandatului, bilanţul realizărilor ministrului Daniel Constantin este plin de neîmpliniri. Acestea vizează în principal absorbţia fondurilor europene şi dezvoltarea agriculturii. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a cerut chiar demisia ministrului Daniel Constantin pentru managementul defectuos al conducerii de la Ministerul Agriculturii. Ministrul a ignorat planul deja întocmit de fermieri pentru noul PNDR 2014-2020 şi a plătit din bugetul ministerului câteva milioane de euro unui grup de firme şi instituţii, pentru a realiza noul program, însă care nu este încă gata. Ca să nu mai vorbim de bâlbâielile privind Legea reorganizării Ministerului Agriculturii. Proiectul a fost transmis către preşedintele Traian Băsescu spre reexaminare, constatându-se o serie de probleme. Ulterior, a trecut de Parlament în forma propusă de minister, iar LAPAR susţine că singurul motiv plauzibil al promovării legii l-a constituit intenţia de a înfiinţa structuri cu funcţii foarte bine plătite pentru clientela politică de partid.

Camerele agricole, care ar fi trebuit să ofere consultanţă fermierilor, nu sunt funcţionale la nivel naţional. Dacă se păstra legea iniţială, în toamna lui 2012 camerele agricole ar fi funcţionat, dar s-a dorit ca acestea să fie subordonate ministerului, miza fiind fondurile europene pentru consultanţă.

Fondul Mutual pentru despăgubirea fermierilor nu este funcţional. Acesta ar trebui să funcţioneze ca o societate de asigurări, adunând contribuţii de la fermieri şi plătind despăgubiri în cazul producerii unei calamităţi. Însă fondul nu va acoperi riscuri ca seceta sau îngheţul, iar LAPAR arată că va fi doar o sursă de a cheltui cele 380 de milioane de euro, cât e bugetul alocat prin PNDR pentru funcţionarea acestuia.

Declaraţiile ministrului au influenţat negativ preţurile. Fermierii români critică faptul că ministrul Daniel Constantin a declarat, înainte de recoltarea cerealelor, că producţia este foarte bună. Ulterior, preţurile au scăzut, afectând veniturile fermierilor. O altă mare "realizare" a ministrului Daniel Constantin - politizarea excesivă a instituţiilor care gestionează fondurile destinate agriculturii -Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - precum şi a Agenţiei Domeniilor Statului, care are în administrare imense suprafeţe agricole, politizare nocivă agriculturii.

Nu este pentru prima dată când agricultorii români avertizează asupra faptului că instituţiile care gestionează miliarde de euro destinate agriculturii sunt conduse de persoane care se bucură de sprijin politic, nu de specialişti.

Menţionez faptul că bugetul alocat de Comisia Europeană pentru agricultură, în perioada 2014-2020, este de 8 miliarde euro.

Aşa cum ne-a obişnuit, Guvernul Ponta stă bine la teorie, dar prost la practică. Este limpede că noul program de guvernare a fost improvizat în grabă prin preluarea unor paragrafe cu copy-paste, un procedeu bine cunoscut unora.

În ceea ce priveşte agricultura în România are nevoie de politici publice care să-i încurajeze pe agricultori, astfel încât aceştia să nu simtă numai constrângerile, ci şi beneficiile. Altfel, România nu va putea beneficia pe deplin de politica agricolă comună, iar agricultorii vor continua să-şi pună aceleaşi întrebări fără răspuns.

Vasile Gudu, deputat PDL de Tulcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumim şi noi.