Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 decembrie 2015
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.223/2015
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 decembrie 2015 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 decembrie 2015
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.7 | Giureci-Slobodan Ghera - declaraţie politică: "Comemorarea a 60 de ani de la reîntoarcerea din deportarea în Bărăgan a croaţilor din Checea, judeţul Timiş"; | ![]() |
||
| ................................................ | |
|
|
Dau cuvântul domnului deputat Ghera Giureci-Slobodan. Se pregăteşte domnul deputat Mihăiţă Calimente. |
|
|
Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Comemorarea a 60 de ani de la reîntoarcerea din deportarea în Bărăgan a croaţilor din Checea, judeţul Timiş". Stimaţi colegi, Stimate colege, Anul 1951 a fost un an de referinţă negru pentru peste 40 de mii de bănăţeni care au fost deportaţi în Bărăgan, unde, pe lângă şvabi, bulgari, sârbi şi mulţi alţii, s-au numărat şi majoritatea etnicilor croaţi din diferite localităţi, în special din localitatea Checea, judeţul Timiş. Toţi aceşti oameni au fost victime nevinovate ale regimului comunist. În contextul încordării relaţiilor din acea vreme dintre România şi Iugoslavia - exclusă în 1948 din Comintern - graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru comuniştii aflaţi la putere, iar etniile din Banat erau considerate "elemente cu un factor ridicat de risc". Deportările în Bărăgan au avut ca scop relocarea forţată a populaţiei care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, în Câmpia Bărăganului, reprezentând un proiect amplu de epurare socială, realizat de regimul comunist din acea perioadă. Şi iată că, dacă în acest an s-au împlinit 64 de ani de la deportarea acelor oameni în Câmpiile Bărăganului, pentru croaţii din Checea, anul acesta a fost un an special şi aparte, deoarece între 4 şi 6 decembrie a.c., la Checea şi Jimbolia, s-au comemorat 60 de ani de la reîntoarcerea croaţilor din deportarea în Bărăgan, acesta fiind primul eveniment organizat în acest sens. Încercările grele ale vieţii prin care au trecut acei oameni, forţaţi şi somaţi să părăsească casele şi gospodăriile proprii, închişi în vagoane, după un drum lung de două săptămâni, lăsaţi sub cerul liber, nevoiţi să îşi construiască bordeie şi păziţi de armată, reprezintă doar o mică parte din marea suferinţă pe care au trăit-o croaţii din Checea, deportaţi la Frumuşiţa - Brateş, judeţul Galaţi, care îşi cunosc cu exactitate rădăcinile de unde provin, din Croaţia, ei fiind de sânge nobil. Detaliile privind istoria migrării acestui al treilea val de croaţi veniţi în România în secolul al XIX-lea, vă recomand să le citiţi în impresionanta carte "Tako je bilo" - Aşa a fost - a lui Adam Mixich, pe care am avut deosebita onoare să o prezint personal, la lansarea ei, în 17 martie a.c., la Centrul Infoeuropa, în calitate de deputat al Uniunii Croaţilor în Parlamentul României. La acest deosebit eveniment al comemorării în Checea şi Jimbolia, am fost prezent şi eu, unde au participat şi Ansamblul folcloric "KUD Seljačka Sloga" din Buevec, Republica Croaţia, doi profesori doctori universitari din Croaţia, croaţii din zona Caraş-Severin, respectiv satul Clocotici - care, de altfel, are relaţii de prietenie cu localitatea Buevec, anul acesta sărbătorind 40 de ani de când se cunosc. S-au mai sărbătorit şi zece ani de relaţii de prietenie pe plan sportiv dintre Clocotici şi Jimbolia, ce s-a lăsat cu o petrecere frumoasă, dar şi o slujbă pe cinste la Biserica romano-catolică "Sfântul Vendelin" din Jimbolia. Toate acestea se datorează, în mare parte, preotului paroh, Dr.teol. Davor Lucacela şi preotului Catici Gheorghe. Mari mulţumiri şi Primăriei oraşului Jimbolia, Uniunii Croaţilor din România şi altor instituţii, cum ar fi Oficiul de stat pentru minorităţi al Republicii Croaţia, precum şi tuturor celor care au susţinut aceste evenimente importante pentru minoritatea croată, în cinstea păstrării vii a memoriei tuturor deportaţilor. Şi, totodată, în acest asentiment, pentru că se apropie Ziua Minorităţilor Naţionale, pe 18 decembrie, dar şi Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi Anul Nou, doresc pe această cale să transmit sincere salutări de la tribuna Parlamentului României tuturor minorităţilor, cu ocazia Zilei Minorităţilor Naţionale, precum şi celor care au sfintele sărbători de iarnă, în special croaţilor din România, din satele Iabalcea, Caraşova, Nermed, Clocotici, Vodnic, Rafnic, Tirol, Recaş, Cenei, Lipova şi Checea. Un Crăciun şi An Nou fericit, plin de bucurii, multă sănătate şi să auzim numai de bine! La mulţi ani! Vă mulţumesc. Cu deosebit respect şi consideraţie, Ghera Giureci-Slobodan, deputat al Uniunii Croaţilor din România. |
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. |



