Dezbateri parlamentare

Domnul Dorel Covaci:

"Alternanţa la putere - semnul unei democraţii consolidate"

Alternanţa la putere a partidelor este semnul unei democraţii consolidate. Avem nevoie ca cele două talere ale balanţei să fie separate, dar să se manifeste într-un echilibru raţional şi bine intenţionat; avem nevoie de putere şi opoziţie, de succedarea acestora la conducere, pentru ca fiecare să aibă şansa de a-şi materializa strategia de surmontare a stării de "nedezvoltare" a ţării.

O democraţie neconsolidată, cu un partid majoritar, va aluneca uşor spre autoritarism, lichidând, practic, prin însăşi mecanismele puterii, orice opoziţie. De câţiva ani încoace, acţiunile celor de la vârf au fost îndreptate tocmai în această direcţie, a eradicării oricăror voci sau manifestări oponente. Au cedat tentaţiei ultrapolitizării tuturor structurilor statului, lăsând la o parte criteriul meritocraţiei în ascensiunea socială sau profesională. Rezultatele sunt pe măsură: în 2011, România pierdea 9 poziţii în Index-ul Democraţiei, realizat de către The Economist Intelligence Unit (EIU), faţă de 2008, fiind etichetată drept statul UE cu democraţia cea mai viciată. Căderea a avut loc de pe poziţia 50 la poziţia 59, în 2011. Trei din cei cinci indicatori (calitatea actului guvernării, participarea politică şi drepturile civile) au cunoscut o înrăutăţire însemnată.

Potrivit aceluiaşi raport, România este una dintre cele opt ţări din Europa Centrală şi de Est în care a avut loc o reducere a nivelului de libertate a presei, faţă de 2008.

România mai ocupă locul 77 din 142 în "Raportul Global al Competitivităţii 2011 - 2012", lansat de Forumul Economic Mondial, faţă de o poziţie 68, mai bună, în 2008-2009. Ierarhiile au fost stabilite pe baza a 12 mari indicatori: instituţiile, infrastructura, macroeconomia, sănătatea şi educaţia primară, bunurile şi eficienţa pieţei, educaţia universitară şi nivelul de instruire, eficienţa pieţei muncii, evoluţia tehnologică, dezvoltarea pieţei financiare, dimensiunile pieţei, complexitatea mediului de afaceri şi inovaţia.

În ceea ce priveşte Indexul Percepţiei Corupţiei din 2011, ne-am prăbuşit, din nou, 5 locuri: de la poziţia 70 în 2008, la 75 în 2011.

Pentru echilibrul democratic al puterilor în stat, polii de putere trebuie să existe şi să se manifeste singular, având însă o constantă unitară a ceea ce trebuie făcut pentru România. Scopurile şi interesele trebuie să fie comune, principiile fundamentale să fie aceleaşi, viziunea să se întindă pe un orizont de timp lung; să existe o continuitate strategică a acţiunilor, rămânând ca fiecare forţă de pe eşichierul politic să îşi definească propria cale de a merge spre ţintă, propriile mijloace, ritmuri, în funcţie de condiţiile interne şi externe ale momentului şi de paradigmele sale doctrinare.

Stimaţi parlamentari, din păcate, PDL la butoane s-a transformat, de câţiva ani încoace, într-o forţă politică care nu a dorit să folosească, la momentul potrivit şi în mod corespunzător, mijloacele de care dispune, dovedind clar lipsa unui suport ideologic, asezonată cu manifestarea din plin a corupţiei, intereselor personale sau clientelare. Unor astfel de formaţiuni politice nu trebuie să li se mai ofere şanse de a ajunge la conducere, luându-le în calcul ca opţiune de vot sau de apartenenţă politică, căci au demonstrate, prin atitudini şi acţiuni constante, încălcarea flagrantă a principiilor constituţionale ale statului de drept şi terfelirea preceptelor elementare ale democraţiei! Orice membru, reprezentant sau susţinător al acestui partid, care continuă să îi fie alături, se face răspunzător şi părtaş dezastrului în care a aruncat România.