Dezbateri parlamentare

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Domnule Florin Tătaru, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul Clement Negruţ.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "SOS pentru generaţia tânără şi pentru viitor! Cine răspunde...".

Stimaţi colegi,

Europa cea stabilă şi prosperă pe care o ştiam experimentează nelinişti. Criza financiară globală se transformă treptat în criză socială care dezechilibrează sistemele funcţionale de până acum. Analizele realizate pe categoriile socio-profesionale relevă faptul că cea mai dezavantajată categorie este cea a tinerilor. Deşi neuniformă, dinamica degradării condiţiilor de viaţă a tinerilor este profund negativă şi va afecta funcţionarea întregii Europe.

Şomajul, scăderea angajărilor, inegalităţile socio-economice, sărăcia şi excluziunea afectează disproporţionat tânăra generaţie, a cărei autonomie, demnitate, bunăstare şi acces la drepturi se erodează rapid. Având o experienţă negativă semnificativă în spate, cu mase nemulţumite mobilizate împotriva regimurilor şi sistemelor politice, Europa trage un semnal de alarmă cu cei care trebuie să devină viitorii cetăţeni ai continentului. Sudul Europei freamătă azi în faţa unor perspective economice nefaste, cu rate ale şomajului de aproape 30%, cu un fenomen accelerat al migraţiei şi cu creşterea sărăciei. Accesul din ce în ce mai dificil la resurse şi creşterea diferenţei de statut dintre cei tineri şi cei în vârstă, incapacitatea de a-şi continua studiile sau a se perfecţiona în meseriile pe care le au, precum şi pierderea încrederii în sistemele sociale vor duce la întreruperea mobilităţii sociale între categorii şi vor bloca evoluţia socială.

Într-o rezoluţie adoptată recent de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, intitulată "Generaţia tânără sacrificată: implicaţiile sociale, economice şi politice ale crizei financiare", situaţia descrisă şi perspectivele ei au menirea de a pune pe jar autorităţile europene şi naţionale şi de a le îndemna la acţiune. Documentul face o analiză exhaustivă a tuturor condiţiilor şi fenomenelor socio-economice şi politice care au dus la agravarea situaţiei tinerilor şi trage un semnal de alarmă legat de viitorul Europei, nu doar al generaţiei.

Confruntată cu îmbătrânirea populaţiei şi cu degradarea condiţiilor socio-economice, Europa se află în situaţia de a cere implementarea unor măsuri esenţiale pentru redresarea situaţiei şi pentru echilibrarea mecanismelor care asigură viitorul societăţilor noastre.

Dificultăţile experimentate de tânăra generaţie au scos la iveală probleme structurale ale societăţii: erodarea accesului la locuri de muncă, locuinţe şi beneficii sociale, imposibilitatea continuării studiilor în domeniul ales şi în găsirea unui loc de muncă în ţara de origine, emigraţia masivă a tinerilor supraeducaţi în afara Europei, scăderea încrederii în democraţie din cauza lipsei de solidaritate între generaţii.

Adunarea Parlamentară solicita încă din iunie statelor membre, referitor la politicile pentru tineret: strategii şi planuri de acţiune pentru o integrarea mai bună a tinerilor în societate printr-o cetăţenie activă, un dialog social serios şi creşterea oportunităţilor sustenabile de angajare; asigurarea accesului deplin la toate drepturile umane, inclusiv cele sociale pentru tineri; asigurarea de politici pentru tineret prioritare pe agenda politică şi care să primească finanţare adecvată; realocarea fondurilor necheltuite pentru proiecte orientate către tineret, programe şi organizaţii de tineret; implementarea unor politici orientate către sprijinul familiilor, ca răspuns la problema demografică.

Referitor la integrarea tinerilor în piaţa muncii rezoluţia amintită propune readaptarea politicilor macroeconomice pe crearea de locuri de muncă sustenabile şi investiţia în educaţie de calitate; îndepărtarea obstacolelor fiscale pentru îmbunătăţirea mobilităţii pentru studii, pregătire şi muncă; sprijin pentru antreprenoriatul tinerilor, stimularea angajatorilor pentru practică, apropos de iniţiativa colegului meu pe care îl felicit şi o salut.

Referitor la protecţia socială, se susţine implementarea unei scheme de pregătire şi educare pentru tinerii şomeri care nu îşi găsesc de muncă timp de 4 luni; creşterea accesului la burse de studii pentru cei lipsiţi de mijloace; accesul la pensiile private pentru tinerii muncitori sezonieri, slab remuneraţi sau cu forme precare de angajare; accesul tinerilor la beneficiile sociale pentru primul loc de muncă.

În ceea ce priveşte promovarea cetăţeniei active şi a dialogului social, Adunarea Parlamentară recomandă utilizarea unor noi mijloace de comunicare, consultare şi de reprezentare instituţională pentru a dezvolta un mediu social mai adecvat, creşterea dialogului social tripartit instituţii-companii-sindicate şi a rolului parteneriatelor public-privat.

"Generaţia tânără este o valoare esenţială pentru Europa," statuează documentul ca şi concluzie, asumând totodată faptul că aplicarea măsurilor decise va salva efectiv viitorul continentului.

Pentru toate acestea este imperios necesar ca statul social în România să creeze o serie de premise în ceea ce priveşte o mobilitate socială, un sprijin masiv pentru educaţie, o protecţie socială sustenabilă, chiar în condiţiile unei contractări semnificative a economiei. De aceea, în ceea ce priveşte adaptarea educaţiei la necesităţile pieţei forţei de muncă, profesionale care au creat o speranţă în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare ale tinerilor absolvenţi, nu pot decât să salut demersurile ministrului educaţiei de a se concentra pe acest domeniu, prin adoptarea bacalaureatului profesional şi începerea cursurilor şcolilor profesionale care au creat şi creează o speranţă în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare ale tinerilor absolvenţi.

O deficienţă constantă a pieţei muncii este legată de calificările şi abilităţile tinerilor într-o piaţă în continuă schimbare. În condiţiile în care sistemul educaţional nu este profund determinat de piaţă iar abilităţile absolvenţilor de diferite forme de învăţământ creează competenţe doar pe hârtie, creşte decalajul de competitivitate şi de pregătire necesare domeniilor cu o rată mare de neocupare.

În România, şomajul în rândul tinerilor a scăzut în iulie sub 24%, însă generaţia liceenilor care nu au luat BAC-ul şi absolvenţii de facultate fără un loc de muncă vor avea cu siguranţă un impact semnificativ în cifrele din toamnă.

Recunoscând justeţea şi utilitatea demersului european în materie de politici pentru tineret, propun Parlamentului României adoptarea unui document cadru de politici coerente care să integreze majoritatea măsurilor care trebuie luate pentru creşterea eficienţei politicilor sectoriale. Conştienţi şi conştient că nu avem decât o şansă, aceea de a merge în aceeaşi direcţie cu întreaga Uniune Europeană şi de a beneficia în mod direct de know-how şi de resurse pentru a ieşi din această criză profundă, trebuie să trecem la acţiune şi să salvăm viitorul tinerilor şi al nostru, în ultimă instanţă.

Stimaţi colegi, dacă până acum exista o speranţă pentru tinerii pierduţi ai României, pentru sutele de mii de români care hotărau să emigreze, perspectiva oferită de situaţia generală la nivel european este profund negativă. Nemaiputând să spere la o viaţă decentă nici în Occident, românii vor încerca să se întoarcă acasă, aşa cum se întâmplă astăzi în Spania şi Italia. Însă la ce se vor întoarce, numai noi putem să dăm răspunsul. Suntem chemaţi să răspundem acestei provocări şi să-i recunoaştem caracterul urgent.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumim frumos, domnule deputat.