Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mosin Radu-Marin.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Conectivitatea europeană şi investiţiile în infrastructura de transport".

În cursul săptămânii trecute, Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de proiecte, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din cadrul reţelei transeuropene TEN-T, aceasta fiind ultima alocare de acest tip din actualul cadru financiar european 2021-2027.

Această finanţare este destinată proiectelor care vizează modernizarea şi extinderea infrastructurii feroviare, dezvoltarea transportului maritim, digitalizarea sistemelor de mobilitate şi consolidarea capacităţilor legate de mobilitatea militară la nivel european.

Mai exact, Apelul CEF Transport din 2026 acoperă reţeaua TEN-T în conformitate cu Regulamentul TEN-T (UE) 2024/1679, în următoarele domenii:

- Proiecte feroviare în reţeaua centrală TEN-T;

- Proiecte de căi navigabile interioare în reţeaua centrală TEN-T;

- Electrificarea transportului rutier de marfă şi a sectoarelor aeroportuare;

- Infrastructura de încărcare a energiei electrice în porturile maritime şi interioare şi echiparea navelor pentru utilizarea combustibililor alternativi;

- Adaptarea infrastructurii de transport la frontierele externe ale Uniunii;

- Digitalizarea transportului rutier;

- Mobilitatea militară.

Într-un context în care Uniunea Europeană îşi adaptează infrastructura la noile realităţi economice şi de securitate, aceste investiţii au rolul de a creşte interoperabilitatea reţelelor de transport şi de a reduce blocajele logistice dintre statele membre.

Pentru România, acest apel reprezintă o oportunitate de a continua proiectele de integrare în coridoarele europene de transport şi de a valorifica mai eficient poziţia sa geografică în cadrul reţelei TEN-T. În acest sens, capacitatea de a pregăti proiecte mature şi de a le implementa în termenele asumate devine un element esenţial. Este momentul ca proiectele care vor dezvolta România să devină prioritate în cadrul acestui apel: atât noile autostrăzi, cât şi planurile de modernizare a infrastructurii feroviare. În acest sens, trebuie să fim curajoşi şi să ne gândim şi la trenul de mare viteză de la Bucureşti spre reţeaua de acest profil din centrul şi vestul Europei.

Totodată, includerea Republicii Moldova în cadrul acestui apel reflectă extinderea conectivităţii europene şi consolidarea legăturilor de transport în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Dincolo de dimensiunea investiţională, infrastructura de transport influenţează în mod direct competitivitatea economică, costurile logistice şi funcţionarea pieţei interne europene. Pentru România, aceasta înseamnă atât îmbunătăţirea conectivităţii interne, cât şi creşterea integrării în fluxurile economice europene.

Acest ultim apel din actualul exerciţiu financiar european încheie etapa curentă de finanţare şi deschide cadrul pentru următoarea perioadă de programare, şi anume 2028-2034. Modul în care sunt pregătite şi prioritizate proiectele va influenţa nivelul de absorbţie a fondurilor şi poziţionarea României în reţeaua europeană de transport în anii următori.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna deputat Pistru-Popa Simona.