Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Statul român trebuie să aibă putere, să aibă credibilitate şi în interiorul ţării.

Daţi-mi voie să vă spun colegii din Grupul parlamentar al PDL care au depus în scris: domnul Constantin Uricec şi domnul Ioan Balan; domnul Ştefan Buciuta, de la minorităţile naţionale, a depus şi Domnia Sa în scris; şi domnul Gabriel Tiţa-Nicolescu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Domnule deputat, vă rugăm frumos, din îndepărtatul Târgu-Jiu, să ne spuneţi gândurile dumneavoastră.

Se pregăteşte domnul Lubanovici.

Domnul Vasile Popeangă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Albă ca Zăpada umblă cu cioara vopsită".

În marea dorinţă de prostire a electoratului spre îndeplinirea măreţului ideal băsist de eternizare la putere a PDL-ului, cu surle, trâmbiţe şi valuri de cerneală, a dat Dumnezeu să fie scos din Guvern, în cele din urmă şi spre binele unui popor de peste 20 de milioane de români, Sebastian Lăzăroiu. Ştiţi care: tatăl Albei ca Zăpada portocalii, da' verde la faţă, faimosul strateg specializat în alba-neagra cu neuronii electoratului, trimisul la muncă, da' concediatul după doar un trimestru în care n-a fost în stare "să lucreze cu normă-ntreagă", dacă ar fi să dăm crezare şefului său direct, pseudopremierul Boc.

Trist este că nu a fost dat afară pentru incompetenţă, deşi Lăzăroiu şi munca sunt două noţiuni la fel de uşor miscibile precum uleiul cu apa - lucru pe care opoziţia 1-a tot zis de zor la urechea surdă a Guvernului -, ci că a fost uşuit tot cum a fost pus: pe criterii politice! Iar viteza cu care tătucul său politic de la Cotroceni i-a semnat coborârea de pe fotoliul ministerial n-avea decât să fie semnalul că, vai, săracu’ Lăzăroiu a fost oropsit politic de însuşi cel care 1-a căţărat în vârful Ministerului Muncii, aşa că, în calculele strategilor portocaliu-prăzulii, "sondorul" de opinie ar fi trebuit să devină o victimă a propriilor crezuri şi a faptului că a reuşit să-şi exprime, liber, nişte păreri personale referitoare la partidul unic.

Faptul în sine ar fi trebuit să atragă simpatia poporului român asupra tătucului Albei-ca-Zăpada-umblătoare-cu-cioara-vopsită, un val de empatie a fost aşteptat din partea electoratului, ceea ce ar fi credibilizat un individ care ar trebui, în primul rând, să dea înapoi salariile încasate în vacanţa asta la cârma Ministerului Muncii, întrucât, pe de o parte, nu şi-a îndeplinit prea multe din cele stipulate în fişa postului, iar, pe de altă parte, nu este corect ca poporul român să fie obligat să suporte salariul gornistului Cotroceniului paraşutat în Palatul Victoria, cel care, de mai bine de o jumătate de an, tot pune la cale o mare mistificare pentru 2012.

La Cotroceni s-a găsit formula cum să scape PDL de la eşecul electoral pe care un partid cu (contra)performanţa lui e normal să îl sufere. Întrebarea e cum să guvernezi prost, dar să nu pierzi puterea? Cum să scapi nesancţionat de electorat. Altfel spus, cum să nu treacă în opoziţie cei care prea s-au dedulcit la plăcerile guvernării şi la banul public?! Soluţia e una singură: să nu scrii pe buletinul de vot "PDL"! Să pui altceva, să arunci praf în ochii oamenilor că s-a născut o nouă forţă politică, chiar dacă e cu aceiaşi oameni ştiuţi de toată lumea. Să pretinzi în campanie că viaţa politică s-a reînnoit prin apariţia unei noi forţe, capabilă să scoată din criză etc. Adică, în fapt, a renăscut, precum pasărea Phoenix din propria-i cenuşă, aceeaşi Mărie, doar că pălăria nu mai e o "beretă de marinel (că oricum aceasta expira-n 2014), ci o panama grozavă...

Sebastian Lăzăroiu spunea în interviul din "Gândul": "Sunt interesat să mă implic în asemenea mişcare, în asemenea platformă (adică în Mişcarea Populară). PDL poate câştiga... aşa alegerile din 2012, problema e că le va pierde sigur pe cele din 2014. Asta-i marea problemă. PDL trebuie să construiască, din 2011, 2012, acel proiect şi să-i convingă pe români că e un proiect viabil, pe 10 ani de acum înainte. Dacă reuşeşte să formuleze acest proiect, să construiască acest vehicul care să capteze centrul-dreapta, va câştiga şi în 2012, va câştiga şi în 2014, ceea ce va însemna încă un ciclu de guvernare". E clar că PDL trage nădejde ca spânu’ de barbă că o să plece de la putere abia prin 2024, dacă nu cumva se răzgândeşte până atunci...

Din păcate, Băsescu a reuşit ca nimeni altul să găsească breşe în Constituţia României şi să le speculeze cu rea-credinţă, ca-n speluncile porturilor, în interesul său şi al sectei sale portocalii, iar acum ar dori să modifice Constituţia pentru a-i fi şi mai favorabilă. Şi toate astea într-o ţară adusă în pragul falimentului pe faţă şi cu cele mai rele intenţii electorale! După principiul "să tăiem gâtu' vacii ca să-i luăm clopotu'", falimentăm o ţară ca să ieşim mai ieftin în campanie: cu acelaşi conţinut de pungă cumpărăm nu unul, ca data trecută, ci două-trei voturi!

Cred că ar trebui să repunem pe tapet o pedeapsă exemplară pentru sperjur şi să o adaptăm la nivelul funcţiei şi efectelor sale, căci prea mulţi au jurat strâmb, dărâmând această ţară, iar situaţia la nivel naţional a devenit intolerabilă, nemaiputându-se continua astfel.

Rămâne de văzut dacă forma în care va renaşte neobăsismul va reuşi să mai păcălească încă o dată pe românul adus în sapă de lemn de către actuala putere, dacă acela care şi-a văzut veniturile înjumătăţite şi nu rareori aduse sub nivelul de supravieţuire se va mulţumi cu o pungă o dată la 4 ani, în loc să ceară nişte venituri decente, după care, timp de aceiaşi 4 ani i se va lua înapoi zilnic punga pe care-a primit-o ca să-i voteze pe nişte incompetenţi ce stau cu gândul doar la jaf, mai rău decât popoarele migratoare ce au trecut pe aceste pământuri. Să sperăm că îi dă Dumnezeu românului mintea cea de pe urmă!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

V-aţi molipsit de la domnul Stanciu.