Dezbateri parlamentare

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mergem mai departe.

Domnul Radu Marin Moisin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema de astăzi a declaraţiei este "Pandemia trebuie combătută cu solidaritate, dar şi cu măsuri eficiente!".

În urmă cu un an, virusul SARS-CoV-2 a apărut şi în România, afectând major sănătatea populaţiei şi toate domeniile strategice din societate.

După nenumărate restricţii impuse, trebuie să admitem că tuturor ne este dificil să rămânem răbdători faţă de acest context nefavorabil, însă perseverenţa în tot ceea ce înseamnă respectarea regulilor impuse de autorităţile în măsură să ne protejeze este singura şi cea mai rapidă cale pentru a depăşi acest impas.

În primul rând, metoda cea mai importantă de combatere a pandemiei este vaccinarea. În ciuda diverselor mijloace de informare, sau, mai bine zis, dezinformare, ce instigă la panică, prin publicarea unor informaţii ce nu corespund cu părerea avizată a specialiştilor, imunizarea populaţiei în proporţii cât mai mari rămâne o prioritate declarată pentru România.

Vedem clar exemplul prezentat de ţări precum Israel sau Marea Britanie, care, prin vaccinarea masivă, au reuşit să reducă semnificativ numărul infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2.

În Israel, după vaccinarea a aproape jumătate din populaţie, conducerea ţării face primii paşi, timizi, dar siguri, pentru revenirea la normalitate după pandemie. Ministerul Sănătăţii din Israel declară că rata de infectare a fost redusă cu 95,8%. Fără îndoială, cred că România are aceleaşi şanse de succes în lupta cu virusul COVID-19, în special o dată ce, în al doilea trimestru al acestui an, Uniunea Europeană va distribui României şi statelor membre o cotă parte semnificativă din totalul dozelor, de 360 de milioane, provenind de la cei patru producători autorizaţi de Agenţia Europeană a Medicamentului.

În al doilea rând, pe cât de responsabili suntem individual, pe atât de solidari şi uniţi trebuie să rămânem în efortul de a consolida rezilienţa ţării faţă de ameninţările ce vizează sănătatea. Aici mă refer la importanţa conştientizării rolului pe care masca de protecţie îl are şi de a continua să o purtăm în toate situaţiile în care aceasta este prevăzută, pentru a limita răspândirea virusului. De asemenea, putem ajuta la controlul pandemiei prin utilizarea în permanenţă a soluţiilor dezinfectante şi păstrând distanţarea fizică.

Dar, totuşi, în al treilea rând, este necesar ca şi eforturile Ministerului Sănătăţii să fie mai coerente şi eficiente.

Am lucrat la o analiză comparativă între numărul de teste Real Time-PCR efectuate şi cazurile COVID-19 aflate la ATI, în perioada 1-15 noiembrie 2020, respectiv 1-15 martie 2021.

Am observat o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte numărul de teste Real Time-PCR din noiembrie 2020, faţă de luna martie 2021, când se înregistrează o scădere semnificativă. Astfel, în noiembrie s-au efectuat cu 119.749 mai multe teste Real Time-PCR, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din luna martie a anului 2021, aşadar mai puţine cu 26%. Uitându-ne mai exact, cifrele arată că în medie, în luna noiembrie se efectuau cu aproximativ 7.500 de teste mai mult pe zi.

De asemenea, faptul că se efectuează teste antigen rapide nu este de natură a influenţa aceste cifre, pentru că, de regulă, acestea sunt finalizate tot printr-un test Real Time-PCR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Radu-Marin Moisin:

10 secunde.

Prin urmare, este nevoie ca Ministerul Sănătăţii să depună eforturi urgente de creştere a numărului de teste Real Time-PCR, inclusiv prin modificarea metodologiei de testare şi, pe model european, prin extinderea acesteia la categorii prioritare, precum bolnavii cronici de afecţiuni cardiovasculare, renale, diabet şi alte afecţiuni grave.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.