Dezbateri parlamentare

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Se pregăteşte domnul deputat Florea Daniel.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Ziua drapelului naţional al României - 26 iunie"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Alături de stemă, sigiliu şi imn, drapelul nostru este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte prin articolul 12 că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu".

În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor. Conform legii, drapelul României este dreptunghiular, cu lăţimea egală cu 2/3 din lungimea lui, dimensiunile fâşiilor fiind de 33% pentru fiecare culoare. Culorile drapelului sunt roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat aproape de lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.

Tricolorul a fost stindard şi martor al multor momente definitorii din istoria poporul român.

În anul 1821, cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Ciucurii steagului său, singura parte din flamură care a mai rămas mărturie a simbolului celor trei culori - roşu, galben şi albastru - se află astăzi expuşi în colecţia Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I" din Bucureşti.

Drapelul conţinând cele trei culori a fost utilizat în secolul XIX ca simbol al identităţii şi unităţii naţionale.

Drapelul Naţional a fost decretat pentru prima dată ca simbol naţional, la 26 iunie 1848, prin Decretul nr. 252 al Guvernului revoluţionar provizoriu din Ţara Românească. Guvernul provizoriu preciza că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu", iar deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri, cât şi pe monumentele şi decretele publice, va fi "Dreptate, Frăţie". Drapelul naţional tricolor astfel decretat a fost sfinţit a doua zi în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci "Câmpia Libertăţii".

În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că "Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea".

În timpul domniei lui Carol I, în anul 1867, este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi. În data de 17 iulie 1877, la cartierul general de la Poiana, când au fost înmânate câteva steaguri, Carol I le-a spus ostaşilor români prezenţi - "Dându-vă drapelul corpului, vă încredinţez onoarea României, pe care o pun astfel sub scutul curajului, devotamentului şi abnegaţiunii voastre...".

Decretul-lege...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

...nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, la articolul 1 prevedea, printre altele, faptul că "drapelul ţării este tricolorul tradiţional al României".

La 20 mai 1998, prin Legea nr. 96, ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a Drapelului Naţional al României.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Mai presus de tot şi toate, Tricolorul este mărturia jertfelor eroilor români, este ambasadorul României în întreaga lume, este simbolul fundamental al identităţii româneşti, al tuturor celor pentru care "Acasă-i România, acasă-i tricolorul!".

La mulţi ani Drapelului Naţional al României!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

La mulţi ani Drapelului Naţional al României!