Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.

Din partea Grupului UDMR avem o singură declaraţie depusă în scris, doamna Biró Rozália-Ibolya.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei - "România - printre statele expuse la dezastre produse de cutremure".

Stimaţi colegi,

Dezastrele naturale distrug comunităţi şi, uneori, chiar ţări întregi. Aduc cu ele multă suferinţă.

Spre exemplu, cel mai puternic cutremur produs pe teritoriul actualei Românii a fost în 1802, având o magnitudine de 7,9 pe scara Richter şi a durat două minute. Un secol mai târziu, la graniţa dintre Bulgaria şi România, se producea un cutremur de 7,2. Au mai urmat şi alte cutremure - cel din 1940; după, un altul, 1977; şi cel mai recent s-a produs în anul 1990, cu magnitudinea de 6,9.

Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre scoate la iveală faptul că un cutremur puternic poate afecta până la 65% din populaţia urbană a ţării.

Specialiştii care au întocmit Planul Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre au contabilizat şi construcţiile vulnerabile la cutremure. Din datele colectate reiese că din totalul clădirilor rezidenţiale, 57% sunt expuse riscului, chiar şi în cazul unui cutremur mediu. Dramatic este faptul că un astfel de risc există şi în cazul a 45% dintre şcoli şi jumătate dintre spitale. Specialiştii au ajuns la concluzia că nu a existat în România o strategie coerentă a autorităţilor de consolidare a clădirilor vulnerabile în caz de cutremur.

În prezent, România ar suferi consecinţe majore în faţa unui cutremur, şi acest lucru este cauzat de nereabilitarea clădirilor cu grad seismic ridicat. Zeci de clădiri au acest grad ridicat, nu este o excepţie nici judeţul Vaslui. Însă Bucureştiul este în fruntea clasamentului, cu un număr de 2.400 de clădiri cu un grad ridicat la seism. Un număr de doar 30 de clădiri au fost reabilitate în ultimii ani. Astfel, în cazul unui cutremur, Bucureştiul ar înregistra cel mai mare număr de victime.

Specialiştii din domeniul analizei şi structurii clădirilor cu grad seismic ridicat afirmă faptul că domeniul cel mai coruptibil este construcţia, din cauza complexităţii pe care o presupune un proiect de construcţii. Totuşi, cum poţi trece peste unele aspecte şi măsuri de siguranţă, când ştii că pui în pericol viaţa a zeci de persoane? Atât de mare a ajuns setea de bani, încât trăim într-o societate în care banii primează, iar umanitatea este lăsată pe ultimul loc!

Dezastrele naturale recurente pot duce la un răspuns adaptativ în oameni şi comunităţi, ceea ce duce la pierderi economice suplimentare.

Amploarea acestor catastrofe face ca sarcina de a depăşi consecinţele lor, precum şi recuperarea pagubelor să fie extrem de dificilă, în ceea ce priveşte pagubele materiale, şi imposibilă, în ceea ce priveşte vieţile omeneşti. Ne confruntăm, după dezastrele naturale, cu sarcina de a restaura şi reconstrui bunurile distruse, atât economice, cât şi sociale. Aşadar, sperăm că în perioada următoare se vor demara o serie de acţiuni prin care România va fi pregătită în faţa unui dezastru, atât din punct de vedere informaţional, cât şi din punctul de vedere al stării locuinţelor.

Noi, toţi, va trebui să învăţăm din propria noastră experienţă cum să facem faţă consecinţelor dezastrelor naturale care sunt atât de imprevizibile şi necruţătoare.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.