Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Vă rog.

Şi se pregăteşte colegul Ştefan Tanasă, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Administraţia publică locală reprezintă coloana vertebrală a României moderne. Este cea care leagă statul de cetăţean, politicile publice de viaţa de zi cu zi, programul de guvernare de realitate. Iar dacă această coloană vertebrală este slăbită întregul corp al statului devine rigid, ineficient şi dezechilibrat.

Aşa se vede, de fapt, pe radiografia administraţiei publice locale, conform celui mai recent raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2021-2023. O radiografie care confirmă ceea ce noi, liberalii, am spus constant: structura administrativă locală nu mai reprezintă realitatea din teren, iar până nu reuşim să resetăm ceasul României în fiecare comunitate nu vom putea vorbi despre eficienţă, performanţă şi echitate, ci despre blocaj, risipă şi vulnerabilitate.

În anul 2023, de exemplu, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Asta înseamnă că aproape trei sferturi dintre localităţile mici din România nu ar putea funcţiona fără sprijinul guvernamental anual, multe primării nu ar putea plăti nici salariile ori să ofere servicii publice locale de bază.

Mai mult de atât, arhitectura administraţiei locale nu mai corespunde cu noile realităţi demografice. Peste jumătate dintre oraşele din România nu mai ating pragul minim de 10.000 de locuitori. În acelaşi timp, 432 de comune au sub 1.500 de locuitori, iar unele situaţii sunt critice în privinţa resurselor financiare şi a capacităţii administrative.

Dragi colegi,

România pe care vrem să le-o lăsăm copiilor noştri depinde de cum regândim acum structura administrativ-teritorială, de cum propunem noi criterii de clasificare a localităţilor, de cum încurajăm colaborarea între UAT-uri pentru servicii publice mai bune, inclusiv digitalizate, şi cu costuri mai mici. Toate acestea, aplicând o grilă care să nu penalizeze zonele neglijate de marile investiţii în infrastructură şi efectul de multiplicare a acestora în ani. Ce se face în doi ani nu se poate recupera pentru ce nu s-a făcut în 20 ani, iar pentru decalajele de dezvoltare influenţate de la centru nu trebuie să plătească nevinovaţii.

Aşadar, reforma administraţiei publice, iniţiată de premierul Ilie Bolojan, nu este o reformă uşoară, dar este una corectă. Dovadă şi numărul uriaş al criticilor şi al frânarilor care nu vor să resetăm ceasul administrativ al României, să sincronizăm instituţiile cu ora românilor şi să ieşim din inerţia păguboasă - "merge şi aşa".

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.