Dezbateri parlamentare

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul Mihai Vitcu de la PDSR este? Nu este, nu? Domnul deputat Lazăr Lădariu, Grupul parlamentar al PUNR.

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu ştiu dacă premierul poet, Radu Vasile, a fost sau nu corijent la istorie. Ştiu doar că gestul lui de a-i gratula pe tovarăşii UDMR-işti de la guvernare la împlinirea celor 150 de ani de la Revoluţia din 1848-49, este o gafă înscrisă în seria unei politici dâmboviţene falimentare, antinaţionale, tot mai îndepărtată de problemele reale ale românilor.

Ca unul care nu obişnuiesc să confund o sărbătoare cu un parastas, ştiu şi ţin să-i amintesc premierului că există o memorie afectivă a istoriei şi a suferinţei care trebuie respectată, iar când cineva sărbătoreşte pe călăii neamului, jigneşte pagina îndoliată care cuprinde peste 40.000 de români ardeleni ucişi mişeleşte în 1848-49, cele peste 250 de sate, biserici şi mânăstiri arse şi rase de pe faţa pământului. Or, neam creştin cum suntem, noi iertăm, dar nu uităm.

Ieri, 15 martie 1999, la Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Baraolt, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, în mai multe localităţi ardelene, ca în fiecare an după evenimentele dubioase din 1989, au răsunat imnul Ungariei şi cel secuiesc la începutul şi la sfârşitul festivităţilor pentru comemorarea aşa-zişilor "eroi de la 1848-49", au fluturat drapelele în culorile roşu, alb, verde, totul în numele păcii Europei, al unui europenism de paradă, fanfaronard, cu rol de armă propagandistică tocmai când suntem jigniţi şi dispreţuiţi mai mult.

Aşa s-a ajuns la tragicele evenimente din acel martie negru din Târgu Mureşul devenit şi denumit de atunci "capitală a suferinţei româneşti", când lideri ai UDMR, în numele unor privilegii, doreau distrugerea statului naţional unitar român, prin separatism etnic şi renaşterea defunctei "regiuni autonome maghiare" şi la chemările la luptă de ieri, 15 martie, pentru enclavizarea şi federalizarea României, după modelul "Kosovo". Aşa s-a ajuns, peste noapte, la indicatoare bilingve şi în localităţi prin Ardeal la jignirea oştirii române, a jandarmeriei şi a poliţiei. Aşa s-a ajuns ca seria pretenţiilor absurde să cuprindă şi Universitatea Petöfi-Schiller şi Ordonanţele de urgenţă nr.22 şi 36, total neconstituţionale.

Aşa s-a ajuns la oficializarea mascată a celei de a doua limbi oficiale, maghiara, în administraţie, prin votul Senatului la art.38-43 din proiectul Legii administraţiei publice locale, ceea ce îi va obliga, cu siguranţă, pe românii ardeleni să înveţe ungureşte, când limba oficială de stat este româna.

Când un guvern antinaţional, surd şi orb permite aşa ceva, prin acceptarea tacită a unei jigniri, prin nepăsare sfidătoare, sunt posibile forumurile cetăţeneşti de la Cernatul de Jos, Valea lui Mihai şi Miercurea Nirajului şi imnul unguresc şi cel secuiesc, care începe cu "Doamne, nu îngădui să pierdem Ardealul!", şi să fluture pe pământ românesc drapelele roşu-alb-verde şi nimeni să nu audă nici strigătul Ardealului, nici dangătul de clopot, ca un semnal de alarmă.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.