Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Marin Anton.

Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Domnul Marin Anton:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am urmărit cu viu interes evoluţia economică şi, implicit, toate scumpirile care s-au făcut la energia electrică, termică şi a combustibililor şi mă văd silit să-mi exprim îngrijorarea faţă de acest fenomen.

Cu prilejul bilanţului de guvernare pe şapte luni, premierul a enumerat principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru a pregăti din timp funcţionarea economiei pe timpul iernii care urmează. Dar aceste luări de cuvânt au rămas la nivelul declarativ, nefăcându-se nimic până acum pentru identificarea resurselor financiare şi nu numai a acestora, dar şi măsurile concrete pe care le va lua Executivul pentru creşterea salariului minim pe economie şi indexarea corespunzătoare a pensiilor.

Cu toate acestea, nici nu a început sezonul rece şi preţurile au început să crească în cascadă. Cu puţin timp în urmă, preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici s-a majorat cu 90%. De la 1 septembrie, PETROM a majorat preţul cu amănuntul la produsele petroliere cu procente cuprinse între 1,9 şi 3,2%. Tot cu aceeaşi dată, energia termică s-a scumpit cu 57%. Majorarea preţurilor la carburanţi şi la utilităţile publice vor atrage desigur majorări la produsele alimentare şi nu numai.

Dragi colegi,

Ajutoarele sociale pe care Executivul declară că le va acorda familiilor defavorizate vor acoperi în mai mică măsură aceste majorări a preţurilor. Nici pentru celelalte categorii sociale care au sursă de venit iarna nu se anunţă prea uşoară din punct de vedere financiar. Cu atât mai mult cu cât, după o scurtă perioadă de creştere salarială, în ultimele luni acestea au intrat pe o curbă descendentă, nemaiputând ţine pasul cu inflaţia.

Ţin să vă aduc la cunoştinţă că toate aceste scumpiri la utilităţile publice fără precedent în ultimii zece ani au toate un numitor comun: lipsa restructurărilor reale ale economiei româneşti, menţinerea în viaţă în mod artificial a unor agenţi economici care şi-au făcut un obicei din a nu-şi plăti datoriile transferând astfel presiunea financiară pe umerii populaţiei.

Cred că trebuie pus capăt odată pentru totdeauna aberantului mecanism prin care "Electrica", "Distrigaz" şi "Termoelectrica" îşi majorează tarifele în pas cu inflaţia, cursul valutar, cu prognozele meteo, cu orice numai să nu umble la costurile proprii. După ultima majorare de tarif, în raport cu decembrie 2000, energia electrică s-a scumpit în pas cu inflaţia, adică cu 16,3%, la fel şi energia termică, cât şi combustibilul.

Cu alte cuvinte, pierderile pricinuite de inflaţie pentru aceşti trei agenţi economici care deţin monopolul au fost acoperite sută la sută şi atunci de unde până unde sunt ţinute tarifele sub control, aşa cum declară Executivul? Desigur, pot exista evoluţii nefavorabile pe piaţa mondială a energiei. De câte ori însă producătorii naţionali au ţinut cont de piaţa internă, adică de locul unde-şi vând marfa? Răspuns: niciodată!

În schimb, această politică de preţ spoliatoare deopotrivă pentru ceilalţi agenţi economici, cât şi consumatorii a mai acordat un moment de respiro monopolului reprezentat de Electrica, Distrigaz, Termoelectrica care nu au făcut altceva decât să aştepte răbdătoare următoarea reaşezare de tarife cu ochii pe evoluţia cursului valutar.

Soluţia la acest vicios curs energie-inflaţie este demonopolizarea acestor trei mamuţi şi, în consecinţă, crearea unei pieţe a energiei şi a combustibilului convenţional care să conducă prin competiţie şi competitivitate dacă nu la scăderea tarifelor măcar la păstrarea lor în limitele rezonabile.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră când cer Executivului să ne comunice măsurile concrete întreprinse pentru întâmpinarea iernii, cum ar fi: stocurile existente de cărbune energetic, păcura şi gazele naturale, contractele încheiate cu furnizorii, sursele de finanţare depistate pentru acoperirea cheltuielilor determinate de aceste majorări. Dat fiind faptul că până acum nu au fost decât cuvinte, ne poate linişti Executivul cu fapte reale pentru a trece cu bine şi în siguranţă sezonul rece şi a putea continua şi finaliza obiectivele economice pe care şi le-a propus?

La ora actuală, economia românească are un fond structural nesănătos care explică performanţele sale, mediocritatea standardului de viaţă care nu s-a schimbat de loc. Inflaţia a fost temperată nu prin reducerea costurilor, ci prin artificii administrative. În aceste condiţii mă întreb: oare când se poate reinflama această inflaţie?

În speranţa că v-am captat atenţia cu această problemă care frământă Partidul Naţional Liberal, bănăstarea, atât materială cât şi spirituală a poporului, vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.