Eugenia Moldoveanu
Eugenia Moldoveanu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2003

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2003

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
    1.1 Eugenia Moldoveanu - câteva gânduri emoţionante despre un mare eveniment care "se va adăuga la noua imagine a României pe care dorim să o construim şi prin cultură" - Festivalul Internaţional George Enescu;

Domnul Puiu Haşotti:

................................................

Domnul deputat Gheorghe Roşculeţ deja îşi depune declaraţia politică.

Îl rog pe domnul Alexandru Ştefănescu şi domnul Marin Anton. Aţi depus-o? Doamna deputat Eugenia Moldoveanu, vă rog, poftiţi. Şi domnul Vlad Hogea...

Doamna Eugenia Moldoveanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de muzician şi slujitor al scenei aş dori să aduc astăzi în discuţie o iniţiativă extrem de importantă care se situează în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, ediţia a XVI-a, ce se desfăşoară anul acesta în perioada 7 - 24 septembrie. Acest prestigios eveniment naţional şi internaţional care antrenează interpreţi, dirijori şi orchestre simfonice de renume, a fost organizat cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului care a alocat o sumă semnificativă, 154 de miliarde lei, implicându-se totodată şi în partea de strategie organizatorică alături de Ministerul Culturii şi Cultelor.

În programul festivalului sunt înscrise: London Symphony Orchestra, dirijor Sir Colin Davis şi Cristian Mandeal, Orchestra Filarmonică din Luxemburg, dirijor Bramwell Tovey, Royal Philharmonic Orchestra, Orchestra Simfonica dell Academia Nazionale di Santa Cecilia, dirijor Michel Plasson, cu care am avut bucuria să cânt în 1970, când am primit marele premiu la Toulouse, Royal Stockholm Philarmonic Orchestra, dirijor Alain Gilbert, Wiener Symphoniker Orchestra, dirijor Gerd Albrecht, Orchestra Filarmonică din Helsinki, dirijor Leif Segerstam, Orchestra Simfonică din Praga, dirijor Leos Svarovsky, Orchestra Filarmonicii din Moscova, dirijor Yuri Simonov, Orchestra del Maggio Fiorentino Festivals, dirijor Zubin Mehta. Dintre soliştii care vor evolua pe scena festivalului trebuie să îi numim pe: Maxim Vengerov, Gidon Kremer, Ivo Pogorelich, Sara Chang, Cheryl Studer, Leontina Văduva, Jean Jacques Kantorov, Viktor Tretiakov, Misha Maiski, Valentin Gheorghiu şi alţii.

Concursul de anul acesta, de canto, a cărei laureată sunt şi eu în anii 1970, prin urmare, pot să înţeleg şi pot să ştiu, poate mai bine decât mulţi alţii ceea ce înseamnă acest concurs internaţional de canto, atât de important şi atât de dificil.

Spuneam că acest concurs s-a desfăşurat în perioada 7 - 13 septembrie, iar abundenţa de concurenţi este notabilă: 38 de candidaţi la secţia canto, 48 la secţia pian, 27 la secţia compoziţie. Juriile celor patru secţiuni sunt prezidate de mezzo-soprana Christa Ludwig, violonistul Dmitry Sitkovetsky, pianistul Lazăr Berman şi compozitorul Ştefan Niculescu. Şcoala românească de muzică a demonstrat din nou calitatea şi prestigiul, prin câştigătorii care acum sunt laureaţi ai acestui concurs.

Este remarcabil faptul că în prima parte a calendarului desfăşurării evenimentului, în paralel cu concursul internaţional, s-a organizat o scenă în aer liber, situată în perimetrul aflat în Piaţa Revoluţiei între Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară şi Muzeul Naţional de Artă, unde vor avea loc concerte, spectacole şi proiecţii de filme.

Este pentru prima oară, în afara concursului, când sunt prezentate tinere talente aflate în formare, elevi ai liceelor de specialitate, laureaţi ai unor concursuri naţionale şi internaţionale, câştigători ai Concursului Remember Enescu, organizat de fundaţia cu acelaşi nume, condusă de eminenţii profesori, familia Tomescu. Desigur ne este cunoscută această fundaţie care, de mai mulţi ani colaborează cu Comisia pentru Cultură a Camerei la organizarea stagiunii muzicale intitulată Muzicienii Mileniului III, oferind elevilor merituoşi prilejul să concerteze în sălile Palatului Parlamentului. Am ţinut foarte mult la organizarea acestei stagiuni, fiind iniţiată de mine, încă din legislatura trecută, în calitate de membru al aceleiaşi comisii, în ideea creării unei deschideri culturale a autorităţii legislative.

De această dată, pe scena special amenajată şi în cadrul Festivalului Enescu, tinerii se găsesc în faţa unui public avizat, printre care se află şi impresari străini. Este o ocazie deosebită de afirmare a valorii lor, constituind pentru ei un stimulent deosebit şi o posibilă rampă de lansare pentru scenele lumii.

Nu lipsit de interes este faptul că publicul este numeros şi foarte interesant, iar impresarii deja au început să lanseze invitaţii pentru organizarea unor turnee în străinătate şi pentru burse de studiu.

Doresc să salut această iniţiativă şi să remarc meritul organizatorilor care s-au gândit la tinerele talente în curs de afirmare, ce au acum prilejul să se confrunte cu o experienţă cu totul aparte, care va influenţa, cu siguranţă, viitoarea lor carieră artistică.

Festivalul este extins şi pe scene din ţară şi cuprinde o serie de manifestări adiacente. Pentru toate acestea consider că el este o reuşită care ne va reprezenta în lume aşa cum se cuvine şi care se va adăuga la noua imagine a României pe care dorim să o construim şi prin cultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Şi noi vă mulţumim, doamna deputat.