Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice de astăzi, 20 aprilie 2010.

Începem astăzi cu opoziţia, pentru că ea este cea mai prezentă şi am să-l invit la microfon pe domnul deputat Ioan Stan şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Mocanu, de la acelaşi grup parlamentar, Partidul Social Democrat+Partidul Conservator.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă o dată La mulţi ani!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se numeşte "Pensii nesimţite şi pensii necăjite."

"Să îi trimitem înapoi la lucru!" Asta a spus de mai multe ori, ferm, decis, primul ministru Emil Boc. "Să îi trimitem înapoi la lucru pe cei care beneficiază nemeritat de pensiile de boală". Figura fermă a unui premier fără personalitate este derutantă. Dar se naşte o serie de întrebări simple. Unde? Unde să-i trimită la lucru şi când? Înainte sau după cei 100.000 de bugetari care trebuie concediaţi, a şomerilor care au ajuns aproape 10% din populaţia activă?

Sigur, acestea nu sunt cele mai importante întrebări. Ca idee generală, premierul are dreptate: cei care au beneficiat fraudulos de pensii, care şi-au fabricat dosare medicale cu şpăgi şi atenţii nu merită, în principiu, milă. Să lucreze pe unde vor apuca. Să răspundă în faţa legii, ei şi sistemul corupt care le-a facilitat frauda.

Dar apare temerea referitoare la abuzurile şi absurditatea de care dau dovadă uneori instituţiile statului. Mai ales atunci când, sub forma unui act de dreptate, se ascunde jena financiară a Guvernului.

Temerea este că reformarea sistemului social, inclusiv a celui de pensii, e condiţionată, în realitate, de falimentul sistemului, că tot eşafodajul se prăbuşeşte şi singurul gând al Guvernului este să taie bani de oriunde.

Temerea este că într-o situaţie de "scapă cine poate", nu cei cu pensii nesimţite vor avea de suferit, ci tot oamenii necăjiţi.

Temerea este că la lucru (vorba vine, de fapt în şomaj sau mizerie socială) va fi trimis unul cu un picior mai scurt care poate să mai meargă, unul care nu a surzit chiar de tot şi altul care poate respira şi cu un plămân, nu cei cu dosare sută la sută fabricate, care pot să ungă în continuare rotiţele sistemului.

Nu cred că exista voinţa politică de a pune punct mizerabilei afaceri cu pensiile de boală. Dacă ar fi existat, acest Guvern ar fi acţionat în această privinţă până acum. Nu era nevoie să se aştepte o nouă lege a pensiilor. Aici nu e vorba despre o reformă socială, ci de dosare penale. Sunt cazuri de Parchet, de DNA, acestea sunt instituţiile care are trebui puse în mişcare, şi nu amărâţii de pensionari care sunt chemaţi cu obolul o dată la 6 luni pe la tot felul de comisii, care ar trebui anchetaţi, ci cei care se îmbogăţesc pe seama lor.

Dar nu există voinţa politică pentru a stârpi corupţia, ci pentru a tăia din cheltuieli. Pe seama cui? Experienţa ne arată că, în general, din păcate, pe seama celor amărâţi.

Va şti Guvernul să discernă între pensii necăjite şi pensii nesimţite?

Un guvern care nu este interesat de impactul măsurilor sale pentru cetăţean nu înţelege că responsabilitatea socială este menită să-1 servească, nu să-1 umilească pe pensionar, după ce a lăsat sistemul să funcţioneze de capul lui.

Dar hotărârea pe care o afişează premierul Boc nu inspiră încredere. Aşa cum s-a dovedit, incapabil să stimuleze crearea de noi locuri de muncă unde să-i trimită să se recicleze pensionarii-frauduloşi, nu va fi în stare să discearnă binele de rău în sistemul de pensii.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.