Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că durata unei intervenţii este de maximum trei minute. Rugămintea mea este să încercaţi să vă înscrieţi în această durată, pentru că există o listă lungă de doritori să se exprime de la microfonul Camerei.

Daniel Florea, deputat PSD, este invitat la microfonul Camerei şi se pregăteşte domnul deputat Constantin Avram, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Stimate coleg, în ciuda celor din sală, asta-i viaţa, vă rog să vă exprimaţi poziţia.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice este "Migraţia pe piaţa forţei de muncă".

Comisia Europeană a alocat României circa 100 milioane euro în cadrul Youth Employment Initiative pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate ţărilor cu regiuni în care peste 25% dintre tineri nu au un loc de muncă sau nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ.

România trebuie, la rândul său, să aloce din Fondul Social European cel puţin aceeaşi sumă pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor. Comisia Europeană a mai stabilit că România trebuie să acorde cel puţin 30,8%, adică 4,77 miliarde de euro din fondurile de coeziune, în exerciţiul bugetar 2014-2020.

Cu toate acestea, încă observăm exodul creierelor din România spre alte state europene mult mai dezvoltate.

Din cu totul altă perspectivă, situaţia poate fi şi altfel abordată. Deja mass-media de specialitate a prezentat studiile conform cărora românii susţin economiile ţărilor gazdă. De exemplu, imigranţii din Marea Britanie, cei mai mulţi supracalificaţi, sunt mai muncitori şi primesc mai puţine indemnizaţii sociale decât britanicii, arată două studii publicate de către două centre de cercetare britanice prestigioase.

Unul dintre rapoarte, elaborat de University College London relevă că imigranţii, în principal cei europeni, au avut o "contribuţie fiscală considerabilă" la bugetul britanic în perioada 2001-2011.

"Imigranţii recenţi, adică cei veniţi după anul 2000, tind să încaseze mai puţine indemnizaţii sociale decât britanicii", arată autorii studiului. Pe lângă faptul că este demontat mitul abuzului sistemelor sociale, studiul completează cu faptul că imigranţii au plătit statului britanic aproximativ 25 de miliarde de lire sterline, adică aproximativ 30 de miliarde de euro. Alt raport arată ca imigranţii au un nivel mai ridicat de educaţie decât britanicii şi muncesc mai multe ore decât aceştia, primind bani mai puţini, evidenţiind productivitatea străinilor angajaţi în Marea Britanic.

Dezechilibrul lăsat în urmă de exodul de creiere, se cuantifică prin investiţii în educaţie, prin cheltuieli ale statului şi ale societăţii în genere, imposibil de fructificat. Consecinţele extinderii fenomenului de migraţie a specialiştilor se manifestă în toate sectoarele societăţii, fie el economic sau social. Astfel, ţara respectivă devine din ce în ce mai puţin competitivă, gradul de inovare scade, astfel încât scad şi premisele pentru creştere economică şi dezvoltare.

Liberalizarea pieţei muncii urgentează găsirea unor măsuri pentru a acoperi aceste deficienţe structurale şi pentru a încuraja sistemul european să funcţioneze în beneficiul tuturor, aşa cum a fost gândit, aprobat şi îmbrăţişat iniţial la nivel principial, conform tratatelor Uniunii Europene.

Observăm că rata şomajului este din ce în ce mai ridicată şi că în acelaşi timp angajatorii atrag atenţia că nu reuşesc să angajeze oameni pentru posturile libere. Ca un paradox al pieţei muncii care geme de şomeri, angajatorii se plâng că nu au personal calificat şi competitiv din punct de vedere al costurilor şi fac relocări către Asia, Africa sau unde reuşesc să îşi acopere deficitul de specialişti.

Lipsa forţei de muncă bine pregătită şi flexibilă - şi când mă refer la nivel de pregătire nu mă refer doar la studiile superioare, ci mai degrabă la perfecţionarea segmentată şi aplicată pe domenii de activitate -, spuneam, această lipsă a forţei de muncă scade competitivitatea, în special cea industrială şi de înaltă tehnologie a Uniunii Europene.

Reticenţa cu care este abordată libera circulaţie pe piaţa muncii în Uniunea Europeană descurajează şi mai mult investitorii străini în a veni în Europa. Se formează astfel un cerc vicios, întreţinut de discursuri false şi de lipsa de reacţie politică constructivă, fără viziune.

Aşadar, migraţia trebuie privită dintr-un alt unghi, din cel al beneficiilor majore pe care le aduce ţărilor de destinaţie şi al pierderilor serioase, profunde şi pe termen lung al ţărilor de origine.

Manifestându-se într-un cadru democratic, matur, dirijată de politici sănătoase, ea poate constitui un instrument prin care Europa, şi implicit şi ţara noastră, va reuşi încadrarea pe un drum al prosperităţii, bunăstării şi dezvoltării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc domnului coleg.