|
Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru stenogramă voi depune astăzi două declaraţii politice, una legată de faptul că echipa de minifotbal a României a obţinut a cincea oară titlul de campioană europeană şi cea de-a doua, pe care, cu permisiunea dumneavoastră, o voi numi "Demersurile pentru realizarea autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş continuă". Dragi colegi, ţin să vă mulţumesc dumneavoastră, celor 74 de deputaţi şi senatori de diferite coloraturi politice, care aţi aderat demersului meu iniţiat pentru revizuirea Masterplanului privind infrastructura de transport a României. Evident, obiectul acestei revizuiri îl constituie introducerea, ca prioritate strategică, pentru segmentul de finanţare 2014-2020, a autostrăzii cu denumirea generică Est-Vest sau, aşa cum mai este cunoscută, a autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Ceea ce este important de menţionat este faptul că comisarul european ce reprezintă România, şi anume doamna Corina Creţu, a insistat pentru finalizarea reţelei TEN-T pe teritoriul naţional, ca o obligaţie care trebuie să fie cuprinsă în masterplan, o obligaţie pe care statul român trebuie să o îndeplinească cu prioritate. În ultimii ani, România a înregistrat progrese mari în negocierile purtate cu Comisia Europeană şi Consiliul pentru Transport, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, dar şi cea feroviară. Astfel, ca urmare a eforturilor diplomatice depuse, România a obţinut dublarea reţelei rutiere TEN-T pe teritoriul naţional şi impunerea unei axe Est-Vest de relevanţă regională la nivelul Uniunii Europene. În această ordine de idei, reţeaua TEN-T pe teritoriul românesc ar trebui să se definitiveze, în principal, pe următoarele două direcţii, ambele atât în componentă rutieră, cât şi feroviară: Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni şi Calafat- Craiova-Alexandria-Bucureşti. Oficialii Comisiei Europene au ajuns la concluzia că includerea segmentului de autostradă Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni în reţeaua TEN-T are rolul de coridor de dezvoltare pentru zona nordică a României şi de interconectare viitoare a Republicii Moldova la principalele coridoare europene. Alături de oficialii Comisiei Europene, şi oficialii români au definit traseul Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni ca a fi un traseu prin excelenţă de importanţă europeană, care conectează două state membre ale Uniunii Europene, România şi Ungaria, cu doi vecini importanţi care doresc un parcurs european, Republica Moldova şi Ucraina, şi scurtează ruta europeană Est-Vest, la nivel de autostradă, cu peste 300 km. Dragi colegi, toate statele Uniunii Europene au peste 5 milioane de km de drumuri asfaltate, dintre care 61.600 km sunt de autostradă. Neajunsul acestei infrastructuri rutiere europene îl reprezintă reglementarea acesteia doar de legislaţiile naţionale ale statelor membre, legislaţii cu prevederi separate, fiecare în parte. Tocmai din această cauză oficialii Comisiei Europene au insistat pentru crearea acestei reţele, pentru a se forma un sistem centralizat reprezentat de programul reţelelor trans-europene TEN, conectând pe teritoriul Uniunii Europene infrastructura de transport, telecomunicaţii şi energie a statelor membre. Rolul reţelelor trans-europene, aşa cum l-a văzut Comisia Europeană, este reprezentat de: încurajarea competitivităţii şi creşterii economice; stimularea pieţei muncii; îmbunătăţirea siguranţei şi fiabilităţii transportului; reducerea impactului negativ asupra mediului; consolidarea cooperării interregionale. Dacă vorbim de obiectivele Comisiei Europene în ceea ce priveşte transportul, vorbim despre stabilirea reţelei TEN-T care urmăreşte crearea infrastructurii necesare pentru funcţionarea optimă a pieţei interne comunitare, în strânsă legătură cu realizarea obiectivelor Strategiei "Europa 2020" privind creşterea economică, fiind justificată, printre altele, şi de dreptul fiecărui cetăţean, aparţinând Uniunii Europene, de a circula liber în spaţiul comunitar. Având în vedere toate acestea, comisarul european Corina Creţu a avertizat România că Masterplanul, elaborat de Ministerul Transporturilor din România, trebuie să respecte priorităţile reţelei TEN-T, în speţă finalizarea la timp a reţelei centrale TEN-T care nu poate fi făcută decât cu bugetarea corespunzătoare şi finalizarea segmentului de autostradă Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Domnule ministru Ioan Rus, avertismentul Comisiei Europene a fost foarte bine particularizat. Nu înţelegem de ce, printr-o simplă semnătură de pix, aţi ignorant faptul că statul român a negociat timp de 5 ani şi a obţinut dublarea reţelei rutiere TEN-T pe teritoriul naţional pe axa de dezvoltare Est-Vest. Având în vedere acestea, săptămâna trecută, un număr de 75 de parlamentari v-au atras atenţia asupra faptului că ignorarea cu rea-credinţă a obligaţiilor asumate de statul român faţă de partenerii europeni, reprezintă un exemplu de lipsă de seriozitate care ar putea să atragă şi eventualele sancţiuni. Finalizarea reţelei de transport TEN-T nu este doar un obiectiv al celor 75 de parlamentari români, ci este un obiectiv al Comisiei Europene. Pe această cale, insistăm asupra necesităţii de a fi revizuit Masterplanul de infrastructură rutieră a României, în sensul includerii şi a segmentului de autostradă Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, în caz contrar, rezervându-mi dreptul de a sesiza Comisia Europeană cu privire la nerespectarea obligaţiilor asumate de statul român faţă de partenerii europeni. Vă mulţumesc. Deputat PSD de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.
|