Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la tribună pe domnul deputat Ion Eparu. Se pregăteşte domnul deputat Aurelian Mihai.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, am să mă întorc la marţea trecută când am citit o declaraţie politică inspirată dintr-un raport pe care l-am primit, care se intitulează "Tinerii în România, griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă". Aşa cum am promis, citesc a doua declaraţie politică fundamentată pe acest material şi marţea viitoare va fi cea de-a treia.

Astăzi, "Despre relaţia tinerilor între 15 şi 29 de ani cu mass-media şi internetul".

Spre deosebire de adulţi, tinerii petrec mai puţin timp în faţa televizoarelor şi mult mai mult timp pe internet. Cei mai tineri, adică adolescenţii, apar ca cei mai activi utilizatori de internet, care este folosit, în principal, ca sursă de informare şi divertisment. Clasa socială şi nivelul de educaţie al părinţilor sunt pozitiv corelate cu utilizarea internetului şi cu posibilităţile mai variate de petrecere a timpului liber. Tinerii cu părinţi care au un nivel ridicat de şcolarizare sau provin din clasa de sus ori de mijloc tind să utilizeze într-o mai mare măsură internetul şi să aibă posibilităţi mai variate de petrecere a timpului liber.

Cei mai mulţi, adică în jur de 60% dintre cei intervievaţi petrec maximum o oră, 28% dintre ei, până la două ore, diferenţa până la 60, adică 32%, în faţa micului ecran. Tinerii se informează în primul rând prin intermediul internetului, ceea ce arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât şi o relativă respingere a mass-mediei tradiţionale, clasice, precum televiziunea şi presa scrisă, acum substituită de cea on-line.

Deşi tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiţi de principalele instituţii politice din ţară. Ca atare, interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii, ca grup, nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, aşa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi. Toată această dezamăgire a tinerilor pare a avea totuşi un debuşeu extrem de puternic în încrederea în viitor. Foarte mulţi tineri au încredere că vor avea o viaţă mult mai bună decât au avut părinţii lor. Această încredere este legată de posibilităţile care le sunt oferite de libertatea de mişcare în Uniunea Europeană.

Această generaţie pare a avea o oarecare propensiune către protest. Deşi sunt apatici faţă de modurile clasice de a face politică, ei par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziţia între participarea politică informală, de protest şi împotrivire, către participarea politică formală şi procesul de luare a deciziilor. O treime dintre tineri afirmă că nu se identifică ideologic în niciun fel. Adică nu au răspuns la întrebarea despre afilierea ideologică cu stânga sau cu dreapta.

În acest moment, tinerii sunt aşezaţi relativ echilibraţi stânga-dreapta pe eşichierul ideologic politic din România. Presiunea socială este studiată de multă vreme ca un factor foarte important pentru înţelegerea mecanismelor de comportament şi de formarea valorilor individului. Tradiţional, a fost considerat că presiunea socială este mai eficientă în cazul tinerilor care încă îşi formează obiceiurile, valorile şi deciziile de viaţă. În condiţiile unei generaţii tinere care este şi hiper-conectată on-line, unde informaţia se transmite rapid, presiunea socială poate avea un efect cu atât mai puternic în a trasa priorităţile individului.

Aşa cum am subliniat şi marţi, o fac şi astăzi, o voi face şi marţea viitoare, este necesar să luăm în consideraţie toate aceste statistici, întrucât ele relevă evoluţia acestei generaţii.

Ion Eparu, deputat Colegiul nr.10, Circumscripţia Prahova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu