Dezbateri parlamentare

Domnul Mihai Cosmin Popescu:

"Un fond naţional de dezvoltare! De unde resursele?"

De câteva săptămâni, societatea românească dezbate cu mult interes problema exploatării zăcămintelor solului şi mai ales subsolului din România. Este lesne de văzut că societatea românească este puternic divizată între adepţii exploatării cu orice mijloace a zăcămintelor de care dispune ţara noastră şi, pe de altă parte, de opozanţii categorici, care se opun a priori oricărei discuţii pe această temă.

Îmi permit, în această intervenţie, să contrazic ambele categorii de opinii, pentru că această problemă nu poate fi văzută numai în două culori: alb sau negru. Contrazic prima categorie de opinii, pentru că nu consider că exploatarea resurselor trebuie făcută oricum şi de oricine. De asemenea, nu-i acreditez nici pe cei care se opun categoric exploatării resurselor, pentru că dezvoltarea economică se bazează exclusiv pe resurse şi pe accesul la acestea.

Este drept că cei care se opun exploatării sunt împinşi către o astfel de atitudine de experienţele nefericite ale privatizărilor trecute, în special în domeniul petrolului şi gazelor naturale, exploatare care s-a demonstrat împotriva intereselor naţionale şi puternic împovărătoare pentru competitivitatea românească. Însă eşecul concesionării resurselor către OMV nu înseamnă că situaţia trebuie repetată în viitor. Chiar şi pentru acest caz, termenul pentru care operează vechiul regim al redevenţelor se apropie de final, iar el trebuie reevaluat în favoarea poporului român.

Aşadar, primul pas care trebuie făcut, în cel mai scurt timp este reanalizarea nivelului redevenţelor pentru toate resursele solului şi subsolului şi modificarea legislaţiei de profil. Apele minerale, petrolul, gazele naturale, metalele feroase sau neferoase, pădurile, roca şi balastul, pietrele preţioase sau materialele radioactive trebuie să aducă românilor resurse reale şi nu să determine prosperitatea şi profituri record pentru companiile transnaţionale.

De asemenea, consider că toate resursele financiare atrase din exploatarea acestora nu mai trebuie să se constituie în venituri automate la bugetul de stat, a căror destinaţie este aproape invariabil consumul guvernamental.

Resursele financiare provenite din exploatarea solului şi subsolului trebuie să se constituie într-un fond real de dezvoltare a României, cu proiectare specifică multianuală, administrat de un consiliu naţional compus din actori guvernamentali, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor. Dacă legea fundamentală spune că bogăţiile solului şi subsolului aparţin poporului român, atunci exploatarea acestora trebuie să se transforme în forme de investiţii publice de care să beneficieze toţi românii şi nu doar o parte dintre aceştia!