|
Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia din această dimineaţă se numeşte "Sărbătoare de mărţişor trist în diaspora". Cu două săptămâni în urmă, trăgeam semnal de alarmă puternic în plenul Camerei Deputaţilor, amintind problemele românilor din regiunea Ragusa, Sicilia, Italia, solicitând atenţia Guvernului României în situaţia parcă blestemată în care se află acei cetăţeni ai noştri, situaţie care persistă de mulţi ani în acea zonă. Oare şeful Guvernului de-a lungul întâlnirilor cu premierul Italiei, domnul Matteo Renzi şi dincolo de zâmbetele protocolare, să fi adus în atenţie problemele românilor şi oare să fi insistat pe lângă statul italian pentru schimbarea situaţiei? Între timp, în numai două săptămâni, românii din Italia au primit suficiente lovituri pentru a se considera şi mai năpăstuiţi, pe lângă lipsa de atitudine a puterii din România adăugată tradiţional nefericirii condiţiei de român abandonat de propria ţară în străinătate. Mă întreb dacă vorbele grele şi instigarea la ură mai veche sau mai nouă a Ligii Nordului şi din partea eurodeputatului Buonanno au stat la baza atacurilor asupra celor două eleve românce din Bari sau a incendierii maşinilor din Roma cu numere de înmatriculare româneşti, fireşte. Apoi, la fel ca mulţi români din Italia, mă întreb cum să nu îşi permită eurodeputaţi ca Gianluca Buonanno sau lideri politici ca Nigel Farage să facă referiri meschine la adresa românilor, când statul român, prin cei care deţineau puterea în România în noiembrie 2014, restrângeau accesul la vot propriilor cetăţeni, umilindu-i în faţa Europei. Cum să ai pretenţia ca partidele xenofobe din Vestul Europei să aibă o atitudine placidă privind românii, când batjocura asupra propriului popor îşi are cuibul la Palatul Victoria, de unde ni se transmite până astăzi mesajul liniştitor de enervant al garantării deja trecute cu plata politică a vinovatului Victor Ponta în zumzet de ronţăit de popcorn? Cum să poţi spera la un ajutor pentru compatrioţii români din diaspora când şi pentru ridiculitatea situaţiei micşorării unor taxe consulare nici greva foamei nu este ascultată la masa puterii din România? Ce să înţeleagă din partea regimului de la Bucureşti românii din afara ţării, ce să înţeleagă părinţii elevelor umilite din Bari pentru că sunt românce sau cei cărora le-au fost incendiate acele maşini cu numere de înmatriculare româneşti, repet, în Roma, la ce să mai spere românii din Italia când sunt insultaţi de rasişti sau românii din Marea Britanie, când România este batjocorită în mass-media? Ce poţi simţi ca premier al unei ţări atunci când românii, propriul popor, care trăiesc în număr de un milion în Spania doresc cetăţenia statului spaniol cu atâta ardoare de frica viitorului ţării pe care ai pretenţia la nivel declarativ că o conduci bine? Regret să anunţ toţi politicienii amatori de popcorn din România, dar ţara este neguvernată, doar târâtă în mizerie, iar poporul biciuit de indivizi care au pretenţia să ne convingă că au plătit politic. În încheiere, urez o primăvară deosebită, sănătate şi linişte familiei tuturor româncelor, în special celor aflate departe de casă, celor care îşi duc crucea depinzând pentru ziua de mâine de îngrijirea în permanenţă în casele bătrânilor sau bolnavilor Europei. Meritaţi un alt fel de viitor după nobleţea sufletelor, privirilor şi zâmbetelor pe care le aveţi. Sunteţi mărţişoarele noastre cele mai frumoase, mărişoarele acestui neam şi ne mândrim cu dumneavoastră. La mulţi ani! Aurelian Mihai, deputat diaspora.
|