Dezbateri parlamentare

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva Andrea.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Potrivit statisticilor, în România, în prezent, aproximativ 52.000 de copii şi tineri se află în sistemul de protecţie a copilului. După ce aceşti copii împlinesc vârsta de 18 ani vor trebui să facă faţă provocărilor vieţii reale, vieţii de adult, când nu vor mai beneficia de protecţia şi ocrotirea instituţiei. Nu putem să permitem ca ei să fie lăsaţi neintegraţi în societate şi să ajungă victime ale traficului de persoane, violenţei sau delincvenţei.

Luni, în cadrul unei dezbateri privind copiii din sistemul de protecţie şi tinerii postinstituţionalizaţi, am discutat despre problematica integrării în societate a acestora. În momentul în care copilul părăseşte sistemul de protecţie socială, îşi cunoaşte foarte bine drepturile, dar nu este destul de bine pregătit pentru o viaţă independentă. Situaţia lor este bine cunoscută, - s-au întreprins paşi importanţi pentru îmbunătăţirea vieţii lor, însă procesul de sprijinire a acestor tineri prezintă în continuare multe lacune.

Statul, prin autorităţile publice, le asigură servicii de zi, servicii de tip familial şi servicii de tip rezidenţial. Legea, republicată, nr. 272 din 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului stabileşte atât tipurile de servicii destinate prevenirii separării copilului de părinţi, cât şi pe cele de protecţie specială a copilului care a fost temporar sau definitiv separat de părinţi.

În elaborarea politicii sociale funcţionale este important să avem în vedere câteva principii de bază.

Sprijinirea acestor tineri în integrarea lor în societate, prin iniţiative legislative, astfel încât să se asigure servicii-suport pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă care să acompanieze tinerii în timpul petrecut atât în centrele de protecţie specială, precum şi după împlinirea vârstei de 18 ani.

Totodată, este necesară creşterea numărului de personal calificat care să încurajeze şi să stimuleze tinerii în a deveni cetăţeni activi, să se implice în viaţa acestora şi să ia iniţiative, aducând cu adevărat o schimbare în mediul în care trăiesc. Toate acestea sunt deziderate care stau la baza dezvoltării societăţii viitoare.

Prin investiţii în construirea de centre de tranziţie putem salva această categorie de tineri vulnerabili. Mai mult, îi putem pregăti pentru o viaţă de adult echilibrată.

Felicit iniţiativa colegei mele, Gabriela Podaşcă, pentru organizarea întâlnirii cu deputaţii şi senatorii, respectiv cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei, ai Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi, cu susţinerea UNICEF în România şi ai instituţiilor şi asociaţiilor cu atribuţii în domeniu, întâlnire în cadrul căreia au fost amintite numeroase propuneri pentru remedierea şi îmbunătăţirea acestui sistem, în ceea ce priveşte tinerii postinstituţionalizaţi, ajungând la concluzia că este necesară o nouă strategie naţională în acest domeniu, care va putea fi dezvoltată în cadrul unui viitor grup de lucru.

Stimaţi colegi, prin politici publice şi legi bine elaborate avem posibilitatea de a-i sprijini pe aceşti tineri şi a le da o şansă de a-şi atinge potenţialul maxim în viaţă. Trebuie să accentuăm importanţa dialogului şi colaborării între decidenţii politici, indiferent dacă vorbim despre Guvern, Parlament sau autorităţi locale.

Tinerii au nevoie să fie ghidaţi când fac primii paşi spre viaţa lor de adult responsabil.

Vă mulţumesc.

Deputat Andrea Csép, UDMR, Circumscripţia nr. 28.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.