Ionuţ-Marian Stroe
Ionuţ-Marian Stroe

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 februarie 2010

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 februarie 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.12 Ionuţ-Marian Stroe - comentariu legat de reglementarea sistemului de pensii al cadrelor militare în rezervă;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

La microfon urmează domnul Ionuţ-Marian Stroe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi se pregăteşte domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului de parlamentari independenţi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi este legată de recentul proiect legislativ depus în momentul de faţă la Senat, în ceea ce priveşte reglementarea sistemului de pensii în România şi, mai precis, cel al cadrelor militare în rezervă.

Aceste vremuri în care Guvernul gâfâie din ce în ce mai greu în procesul de identificare a unor noi resurse de alimentare a bugetului de stat, s-a considerat că a venit rândul atacării uneia dintre instituţiile fundamentale ale statului român, şi anume instituţia Armatei.

Dacă până în prezent n-au cutezat, totuşi, să atace componenta activă a sistemului militarizat al statului, foamea de fonduri bugetare i-a determinat pe guvernanţi să-şi dea girul pentru aprobarea proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice şi să desfiinţeze astfel pensiile militare de stat, fapt care a provocat nemulţumirea pensionarilor militari, care, pentru prima oară în istoria modernă a României, s-au văzut nevoiţi să-şi înfiinţeze un sindicat care să le apere drepturile acordate de statul român începând încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Decuplarea actualizării pensiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere de actualizarea soldelor brute reprezintă nu numai îngheţarea acestei categorii de pensii, dar şi încetarea legăturii dintre partea activă a forţelor armate şi partea de rezervă, pensionarii militari având astfel tot dreptul să nu se mai considere datori de a se achita de îndatoririle pe care le au în calitate de cadre militare în rezervă şi să facă ce vor cu gradul militar pe care-l deţin, acesta devenind proprietate privată.

Cât de serios a analizat Guvernul implicaţiile pe care le-ar putea avea materializarea intenţiei pensionarilor militari de a-şi depune gradele în faţa comandantului suprem al forţelor armate? Cu cine îi va înlocui pe ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă prevăzuţi în planurile pe care Ministerul Apărării Naţionale le are întocmite pentru diferite situaţii? Sau, totuşi, s-a gândit că, pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie, se va da o ordonanţă de urgenţă care să interzică o astfel de acţiune a pensionarilor militari?

În situaţia în care cadrele militare active şi în rezervă cunosc şi respectă îndatorirea principală prevăzută de statutul cadrelor militare de a preţui onoarea şi gloria de luptă a Forţelor Armate ale României, precum şi demnitatea gradului şi uniformei pe care o poartă, de ce Guvernul României desconsideră prevederea din acelaşi statut, potrivit căreia pensiile militare sunt stabilite în funcţie de gradul militar, care reprezintă recunoaştere în plan social a calităţii de cadru militar?

N-a fost oare de ajuns situaţia penibilă în care a fost pusă Armata în anul trecut, în decembrie 2009, când a trebuit să se găsească soluţii pentru ca, în documente, personalul unităţilor militare aflat în afara ţării, în teatre de război, să figureze ca fiind în zile libere, din cauza unei legi pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament fără a fi analizat cu atenţie toate implicaţiile care rezultau din aplicarea ei?

Că preşedintele României, în calitate de comandant suprem, a fost pus în situaţia de a adresa rugămintea faţă de Guvern, ca măcar militarii angajaţi cu contract, aflaţi în misiuni în străinătate să nu facă obiectul prevederilor legii respective? Fiindcă li se amputau drepturile financiare şi aşa destul de mici.

Ştie oare premierul ce comentarii sunt în rândul cadrelor militare vizavi de cuvântul dat de comandantul suprem în noiembrie 2009, potrivit căruia nimeni nu se va atinge de pensiile militare?

Are cunoştinţă despre ce înseamnă pentru un militar activ sau în rezervă încălcarea cuvântului dat de un comandant? Îşi dă oare seama că se compromite onoarea militară a comandantului suprem, faptă sancţionată sever de regulamentele militare, situaţie neregăsită, din păcate, în domeniul civil sau se va scuza, ca de obicei, spunând că acţiunea sa şi a Guvernului pe care-l conduce reprezintă doar o altă decizie politică pe care şi-o asumă cu seninătate?

De ce ministrul apărării naţionale, care a fost militar de carieră, şi deţine cel mai mare grad militar care se poate primi în timp de pace, nu iese public să dea explicaţiile necesare?

Ce fel de autoritate crede că mai are în faţa corpului de cadre ale armatei, dacă el este dintre cei care trădează interesele subordonaţilor?

Nu este încă târziu ca situaţia proiectată de Guvern, în privinţa pensiilor militare, să fie îndreptată, mai ales că acum aceasta a intrat în procedura dezbaterii parlamentare. Avem timp suficient pentru a face o lege corectă a pensiilor din domeniul public, nu în procedură de urgenţă, cum solicitase Guvernul.

Din datele cu care m-am informat, a rezultat că actuala Lege nr.164/2001 a pensiilor militare nu a fost făcută pe genunchi cu ghilimelele de rigoare pentru a mulţumi nu ştiu ce for internaţional, ci a fost elaborată după norme europene şi studierea modului în care au procedat alte ţări membre NATO.

În toată Uniunea Europeană, sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat fie prin lege separată, fie printr-un capitolul total independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile.

De ce, dacă în prezent avem în aplicare una dintre aceste două modalităţi ale acestui sistem, trebuie să renunţăm cu totul la el şi să devenim astfel unicat.

Şi o ultimă întrebare. Conform proiectului de lege înaintat de Guvern, limita vârstă pentru pensionare în cazul cadrelor militare urcă de la 55 la 60 de ani, iar potrivit art.1 "Dreptul la pensie nu mai este garantat de către stat", faţă de cum era prevăzut în Legea nr.164/2001.

Având în vedere că durata medie de viaţă a cadrelor militare nu depăşeşte vârsta de 61 de ani, nu cumva, cei care au conceput şi avizat prevederile proiectului de lege referitoare la pensiile cadrelor militare s-au gândit că cei care vor putea să se bucure de pensie vor fi foarte puţini, rezultând astfel importante economii la buget?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.