Dezbateri parlamentare

Domnul Cătălin Drulă:

La Grupul minorităţilor, dacă este prezent domnul Petreţchi?

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Feodor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule vicepreşedinte.

Actuala situaţie geopolitică de pe plan regional şi global, dar şi situaţia politică actuală din România şi din Europa ne obligă să aducem în centrul atenţiei publice tema rezilienţei împotriva războiului hibrid, ale cărui victime directe suntem.

Actualul război hibrid se dezvoltă prioritar prin ample campanii propagandistice şi de dezinformare ale unor actori statali şi non-statali ostili. În general, acestea se derulează prin reţele de socializare, cu ajutorul unor mecanisme sofisticate de influenţare a opiniei. Populaţia din România este foarte puţin pregătită pentru războiul hibrid actual. În particular, este foarte puţin pregătită pentru a sesiza fake news-urile şi pentru a sesiza şi înţelege aceste campanii de dezinformare. Există, astfel, în România şi nu doar, un uriaş spaţiu pentru propagarea rapidă şi de impact a unor naraţiuni şi mesaje de intoxicare, de dezinformare, propagandistice etc. Succesul acestora se produce pe fondul deteriorării constante a capacităţii populaţiei de a avea încredere în instituţii, în lideri, în autorităţi. În mod evident, iresponsabilităţile politice şi conduitele oamenilor politici neconforme alimentează atunci când se produc nemulţumirile şi frustrările publice.

O selecţie mai riguroasă în promovarea în instituţii, în partide, în spaţii publice, precum şi o asumare a unei etici individuale şi colective în spaţiul public ar diminua o parte din aceste frustrări şi ar reduce spaţiul pentru manipulare şi dezinformare.

Un al doilea element favorizant îl reprezintă degradarea treptată a capacităţii noastre reflexive, a capacităţii noastre de judecată, a abilităţilor noastre individuale de a analiza viaţa noastră socială publică, politică. Experţii menţionează aici semne evidente ale creşterii rapide a gradului de analfabetism funcţional, pe baza impactului devastator pe care ura, violenţa, defăimarea, agresivitatea din reţelele de socializare îl au asupra comportamentului nostru individual şi colectiv.

În acest domeniu, esenţiale sunt politicile educaţionale preventive ale statului, care pot contrabalansa influenţa în creştere a modelelor negative şi agresive în societate.

Un al treilea element favorizant îl reprezintă campaniile de dezinformare generate şi derulate de actori ostili, pe fondul absenţei unor capacităţi relevante de comunicare strategică ale instituţiilor. Şi aici soluţiile sunt evidente: o comunicare strategică de tip preventiv şi permanent a instituţiilor statului în diferite domenii, prioritar în domeniile: apărare, securitate, politică externă, ar reduce considerabil riscurile unei dezinformări masive.

În acest sens, incidentele cu drone de la Galaţi şi Constanţa sunt elocvente. Dincolo de comunicarea strategică şi de comunicare la criză, este nevoie de politici publice şi de campanii de educare a spiritului nostru civic, cu evidenţierea unor rutine necesare.

România trebuie să se perfecţioneze continuu. Este momentul să începem să construim serios.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.