Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Stimaţi guvernanţi,

Stimaţi colegi parlamentari,

Într-o democraţie, interesul general prevalează în faţa interesului privat, aşa cum ştim, iar interesul public nu este cumulul de interese private, nici victoria unui grup de interese în faţa celuilalt, nici dominaţia unei clase în detrimentul celorlalte.

Interesul public cere uneori exproprieri pentru cauze de interes public. De ce? Foarte important. Pentru că nu există democraţie fără spaţii publice.

Democraţia nu se manifestă, atât cât e, doar în Parlament, doar în consilii locale, doar în instituţii de stat. Pentru ca democraţia să fie vibrantă, ea trebuie să aibă locuri unde oamenii se întâlnesc, locuri cu acces general şi gratuit, locuri unde oamenii pot să discute, ori să se odihnească.

Mă refer acum strict la părţile verzi ale spaţiului public. Nu avem destule parcuri, spaţii verzi, locuri de joacă, grădini comunitare cu trecere liberă şi maluri ale apelor care să fie vizitate.

Fără acces la bunuri comune nu există o calitate a vieţii ridicate în România.

Oraşele României au devenit cimitire pentru maşini, nu spaţii pentru oameni.

Nu suntem maşini, să mergem de la lucru spre casă, apoi direct la mall!

Nu vrem ca tot timpul nostru liber să fie comodificat în spaţii private!

Valorile individuale nu au cum să înflorească, fără spaţii degajate care permit tihna, meditaţia, relaxarea, grădinăritul, lectura în aer liber şi multe altele. Valorile sociale nu au cum să înflorească fără spaţii în care să interacţionăm, să ne asemănăm, dar şi să ne diferenţiem.

Din păcate, România este formată din ceea ce anglo-saxonii spun că ar fi communities that don't commune.

Legea-cadru a exproprierilor necesită amendamente relevante.

Trebuie să expropriem şi pentru infrastructura hard a ţării, aşa cum sunt autostrăzile, dar şi pentru cea soft. De aceea, cer ca, după dezbateri care să implice societatea civilă, colegii parlamentari şi guvernanţi, să includem la exproprieri şi spaţiile verzi, parcurile, locurile de joacă, grădinile şi livezile.

Conform datelor INS din 2012, în oraşele din România spaţiile verzi sunt mult mai deficitare decât normele europene care spun că avem nevoie de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care recomandă 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

Spre exemplu, Bucureştiul avea doar 21 de metri pătraţi de spaţiu verde şi doar cinci oraşe din România respectă norma europeană, iar cele care au dorit să se apropie de norma europeană au făcut-o printr-un truc - au introdus păduri în intravilan.

Lipsa spaţiilor verzi şi activităţii în aer liber cauzează boli. Printre bolile cauzate de sedentarism, se numără: obezitatea, diabetul, îmbătrânirea şi depresiile, bolile cardiovasculare.

Nu detaliez acum modul în care s-au făcut retrocedările în România şi de ce s-a rupt din spaţiul public.

Nu doar că legea a fost aplicată abuziv, dar legea în sine s-a bazat pe un principiu greşit, revanşard, restitutio in integrum.

Totuşi, am depăşit acel anticomunism facil care justifica orice privatizare, pentru a vedea ce probleme a adus legea: retrocedări de muzee, de şcoli, de patrimonii culturale şi naturale.

Într-un cuvânt, a fost un jaf! O spune nu vreun stângist umoral, ci o cercetătoare valoroasă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

...care a studiat România timp de câteva decenii şi care parafrazează un celebru anarhist. Prudente! E vorba de Katherine Verdery, care arată că proprietatea în România a stat în secolul al XX-lea sub semnul furtului, al dublului furt. Furtul comuniştilor stalinişti din avutul cetăţenilor, dar şi furtul capitaliştilor karaoke din avutul public.

Ca să fim o societate civilizată, trebuie să ne refacem avutul public. De aceea, exproprierile sunt un instrument util pentru a proteja mediul natural urban de speculatori veroşi şi de un urbanism haotic.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat al USR de Cluj.