Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, stimaţi colegi, să vă încadraţi, totuşi, în trei minute. Sunt mulţi colegi care vor să vorbească.

Grupul PMP, domnul Constantin Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, se ţine de glume.

Aflat la Suceava, acesta a evadat din cadrele limbajului diplomatic şi ne-a servit cu o vădită mulţumire de sine, dar absolut provocator, anexarea Crimeii de către Rusia, urmată de o mascaradă de referendum, drept model de urmat pentru reunirea României cu Republica Moldova, acum ocupată parţial de trupele militare şi controlată de serviciile secrete ruseşti.

Rusia, care a ocupat miliari şi a anexat Basarabia în mod repetat, atunci când simte că îşi pierde poziţiile în regiune şi nu mai poate controla populaţia românească dintre Nistru şi Prut, este lovită subit de idealuri democratice, plebiscitare şi scoate în faţă ideea otrăvită de referendum. Adică ei, ruşii, anexează Basarabia fără referendum, iar noi, românii basarabeni, dacă dorim să scăpăm de ocupaţia şi controlul rusesc, am putea-o face doar prin căi plebiscitare.

Propunerile ambasadorului rus sunt o recidivă istorică. De aceea, domnul Kuzmin are toate motivele să fie trist.

Nu vom muşca din mărul otrăvit al referendumului întins de Moscova.

Ideea unui referendum pentru Basarabia a fost lansată pentru prima oară de ruşi, mai întâi de albgardişti, iar apoi şi de bolşevici, după ce Sfatul Ţării decisese unirea cu patria mamă România, la 27 martie 1918.

Recursul viclean la o soluţie plebiscitară, ca tertip sofistic aruncat de bolşevici în faţa României, nu avea drept ţintă un autentic exerciţiu democratic, ci insinuarea faptului că Hotărârea Sfatului Ţării ar fi fost contrară voinţei populare şi astfel nulă.

În plus, bolşevicii pretindeau ca un referendum să fie organizat sub auspicii internaţionale, cu condiţia retragerii prealabile a administraţiei româneşti din Basarabia.

Orice referendum atestă voinţa populară într-o anumită chestiune. Referindu-ne la reunirea cu România, un referendum continuu are loc permanent, iar populaţia Basarabiei se pronunţă cât se poate de clar şi imposibil de contestat.

Un milion de cetăţeni români basarabeni şi-a restabilit deja cetăţenia, alte câteva sute de mii au depus cereri de redobândire. Acest proces natural, liber, acumulativ şi durabil, mai clar decât orice referendum, nu conteneşte. Foarte curând, numărul optanţilor pentru cetăţenia română va depăşi două milioane.

Cheia reunirii noastre stă în mecanismul de restabilire a cetăţeniei şi în viteza cu care funcţionează acesta. Avem atâta reunire, câţi basarabeni sunt deja restabiliţi, la cerere, în cetăţenia română.

Procesul reunificării noastre se va încheia în ziua în care ultimul basarabean va fi restabilit în cetăţenia română.

Până atunci, dacă Moscova nu crede lacrimilor, domnule ambasador Kuzmin, Bucureştiul nu crede îndemnurilor pretins prietenoase la exerciţii plebiscitare absolut redundante.

Basarabia a fost, este şi va fi România, iar reunirea celor două state româneşti este inevitabilă!

Is România sluboviu!

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora, PMP.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.