Dezbateri parlamentare

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Are cuvântul doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Se pregăteşte doamna deputat Maria Stoian.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Politica economică a Guvernului - o continuă strângere a curelei".

Guvernul dreptei reuşeşte să îşi depăşească aproape zilnic limitele în ceea ce priveşte austeritatea oferită românilor, în loc să se ocupe de reclădirea calităţii vieţii lor, aşa cum pompos şi populist se tot laudă. Cât de curând, consecinţele acestor politici total defectuoase şi ale managementului lipsit de o viziune sănătoasă vor fi dureroase, din păcate, pentru oameni.

Pe fondul bâlbâielilor economice şi fiscale, completate de disfuncţionalităţile cauzate de lipsa de eficienţă a administraţiei publice şi a societăţilor cu capital de stat, Fondul Monetar Internaţional a emis o avertizare la adresa Executivului român privind necesitatea relansării luptei împotriva corupţiei.

Misiunea de evaluare a economiei româneşti nu a fost nici pe departe un succes pentru Guvernul de la Bucureşti, din moment ce experţii FMI au recomandat măsuri de strângere a curelei. Observaţiile instituţiei financiare internaţionale sunt aproape identice cu programul de austeritate asumat de Guvernul Cîţu în faţa Comisiei Europene, pentru a suplimenta împrumutul obţinut până acum prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În aceste condiţii, este uşor de presupus că ar putea urma chiar un nou împrumut de la FMI, mai ales că România s-a îndatorat deja în mod consistent încă de anul trecut, sub pretextul că statul nu a avut suficienţi bani la buget pentru combaterea pandemiei.

"Atât lupta împotriva corupţiei, cât şi eforturile de eficientizare a administraţiei, trebuie reenergizate. Nu poate exista o convergenţă a standardului de viaţă cu cel din economiile mai bogate ale Uniunii Europene fără convergenţa standardelor de guvernanţă economică", precizează FMI în aşa-numitele recomandări publice adresate Guvernului "Nu avem bani".

Aplicarea cerinţelor FMI se referă şi la "lărgirea bazei de impozitare", iar Coaliţia de guvernare a inclus în PNRR cel puţin două astfel de măsuri: creşterea taxelor, prin "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ceea ce priveşte impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale", precum şi creşterea impozitului pe proprietate, prin "revizuirea principiilor impozitării proprietăţilor, în principal în ce priveşte regimurile diferite de impozitare în funcţie de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică".

Deja Guvernul Cîţu a îngheţat creşterile de salarii şi pensii şi refuză să aplice legea privind dublarea alocaţiilor copiilor. În realitate, îngheţarea cheltuielilor publice cu salariile, ca procent din PIB la nivelul anului 2019, reprezintă o diminuare importantă a veniturilor românilor, precum şi a puterii lor de cumpărare, luând în considerare scumpirile uriaşe care au avut loc deja şi care vor mai urma, mai ales la utilităţi - cu 10% la energia electrică şi 20% la gazele naturale -, combustibili şi alimente de bază.

Dacă mai adăugăm şi "flexibilitatea" cursului valutar, cerută tot de FMI, care înseamnă în mod real devalorizarea monedei naţionale, foarte aproape de pragul critic de 5 lei pentru un euro, avem o imagine completă a dezastrului.

În concluzie, românii nu au cum să evolueze din punct de vedere al calităţii vieţii şi al bunăstării promise de liberali şi aliaţii lor, pe fondul măsurilor de austeritate impuse de guvernanţii de dreapta şi al creşterii cheltuielilor la aproape toate produsele indispensabile populaţiei.

Deputat al PSD Giurgiu, Cristina-Elena Dinu.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.