Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este: "Nu hidroenergia salvează România, ci Mintia!".

Eu nu înţeleg de unde atâta orgoliu la unii politicieni care insistă cu finalizarea în orice condiţii a hidrocentralelor din ariile protejate!

Chiar nu mai contează dacă obiectivele proiectelor nu sunt atinse?

Ceea ce nu spun politicienii care insistă pe acest subiect este că termenul lor de finalizare este după 2030.

Păi, până în 2030 vor fi finalizate multe alte surse de energie, cu o contribuţie chiar semnificativă la coşul energetic naţional!

Spre exemplu, anul acesta se va finaliza Mintia, care are 1.700 MW, fiind cea mai mare centrală pe gaz din Europa, Iernut, care are 430 MW, plus multe alte centrale fotovoltaice şi eoliene.

Plus de asta există în implementare, la Buzău, parcul eolian Vifor, de 462 MW, din care, în anul 2027, se va da în funcţiune o putere de 200 MW.

De asemenea, până în 2030 se vor pune în funcţiune şi Modulele 3 şi 4 de la Cernavodă, care au împreună 1.400 MW şi care chiar au producţie în bandă şi au şi cel mai bun randament de conversie.

În plus, până în 2030 vor fi puse în funcţiune şi investiţiile SMR de la Doiceşti, deci alţi 462 MW.

Nu mai zic că pe viitor este în plan să se instaleze cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, de 1.000 MWp, iar în zona Botoşani se va implementa un proiect care o să fie cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 1.200 MW. Tot pe eolian există în judeţul Galaţi un proiect de 620 MW.

Dacă mai luăm în calcul şi puterea instalată în parcurile fotovoltaice, de 3.300 MWp, şi puterea instalată la prosumatori, de 3.200 MWp, chiar nu înţeleg de unde atâta încăpăţânare pentru aceste hidrocentrale care, însumate, vor avea o putere reală nu mai mare de 150 MW şi vor putea fi finalizate după 2030, cu costuri mari şi cu impact semnificativ asupra mediului şi asupra vieţii comunităţilor.

În cazul hidrocentralei de la Surduc nu există acumulare, ci doar un stăvilar care deviază apa în munte, iar în satele din aval există riscul major de a rămâne fără apă potabila, aşa cum se întâmplă acum în zona Curtea de Argeş, unde comunitatea nu are apă de mai bine de 3 luni din cauza lucrărilor de la barajul Vidraru, care au fost dezastruos gestionate de către ultimii miniştri ai energiei, Burduja şi Ivan.

Întrebarea mea este cine va răspunde penal dacă obiectivele proiectului de la Surduc nu sunt atinse şi sunt afectate şi mediul, şi viaţa comunităţii, aiurea.

Cine va plăti pentru aceste calcule greşite?

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.