|
Domnul Vasile Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Pensiile, o problemă europeană". În 2008, raportul dintre persoanele de vârstă activă (15-64 de ani) şi cetăţenii Uniunii Europene în vârstă de 65 de ani şi peste 65 de ani era de patru la unu. Până în 2060, acest raport va scădea la doi la unu. Impactul îmbătrânirii demografice este agravat de criza economică. Pensiile reprezintă deja o cotă importantă a cheltuielilor publice: în medie, 10% din pib în prezent, cu o creştere posibilă la 12,5% în 2060. Am citat din comunicatul Comisiei Europene, care a publicat, la mijlocul acestei luni, o Carte Albă referitoare la pensii adecvate, sigure şi viabile. Potrivit oficialilor europeni, documentul îşi propune să ajute oamenii să economisească mai mult şi să asigure faptul că promisiunile politicienilor legate de pensii sunt îndeplinite. De asemenea, documentul propune şi câteva măsuri necesare, care pot însă diferi de la caz la caz. Printre altele, Cartea Albă solicită crearea de oportunităţi mai bune pentru lucrătorii în vârstă, dezvoltarea unor sisteme suplimentare de pensii private, îmbunătăţirea siguranţei sistemelor suplimentare de pensii, compatibilizarea pensiilor suplimentare cu mobilitatea etc. De ce am abordat acest subiect? Cine a analizat datele ultimului recensământ a descoperit deja că România va fi afectată mult mai repede decât majoritatea statelor europene de procesul îmbătrânirii demografice. În doar 20 de ani, generaţiile cele mai numeroase ale României, aşa-numiţii "decreţei" vor ieşi la pensie, moment în care va fi mult prea târziu pentru a remedia în vreun fel situaţia demografică a României. În acest moment, există însă soluţii, iar Comisia Europeană ne-a şi arătat câteva dintre ele. Dar cine le pune în practică? Iată de ce avem nevoie de specialişti, de adevăraţii specialişti! Vă mulţumesc.
|