Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa!

Ne aflăm la începutul anului 2016, mergând pe al 10-lea an de când ne aflăm în Uniunea Europeană, fiind la a treia serie de eurodeputaţi în Parlamentul European, dar se pare că la o serie de capitole, obiectivele spre care ne angajasem nu au fost atinse. Unul dintre acestea fiind includerea în Acordul Schengen a ţării noastre.

La începutul anului 2007 se activa Mecanismul de Verificare şi Control, în urma căruia România şi Bulgaria se angajau în privinţa a două aspecte, să atingă anumite obiective legate de reformarea justiţiei şi, bineînţeles, lupta împotriva corupţiei.

Am trăit cu toţii marile schimbări survenite în aceşti nouă ani, reforma în justiţie, care înseamnă un fapt autentic deja în România, aducând o mulţime de elemente noi cu rezultate clare în privinţa funcţionării justiţiei.

Din punct de vedere al luptei împotriva corupţiei, nimeni nu poate omite, chiar şi din rea-voinţă, tot ceea ce s-a petrecut în ultimii ani şi încă este în desfăşurare la nivelul întregii societăţi. Oameni veniţi fie din sfera politică sau persoane private, oricine, nimeni nu a fost ocolit, braţului justiţiei neputându-i-se opune absolut nimeni, demarcarea între cele trei puteri, executivă, legislativă şi judecătorească, fiind echitabilă.

Din păcate, aceste fapte nu sunt suficient cuantificate de partenerii europeni, iar dacă aici cineva a greşit, neţinând cont de tendinţa de integrare europeană a ţării noastre, dacă cineva în România s-a opus noilor exigenţe, alegând să stea de cealaltă parte a barierei legii, a plătit. Şi vor mai plăti şi alţii, conform faptelor fiecăruia, dar nimeni nu poate spune că nu există reformă în justiţie sau că aici, în România, nu se luptă împotriva corupţiei, neavând rezultate.

Consider că atunci când un legislativ, ca acesta din care fac parte, a ratificat tratate europene sau chiar exemplul din data de 2 iulie 2014, când a votat ratificarea, într-o sesiune extraordinară, a Acordului de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, nu reprezintă altceva decât elemente de luat în calcul pentru un stat partener fidel principiilor europene. Iar a ţine departe această ţară de spaţiul Schengen are consecinţe negative pentru mobilitate, pentru economia românească şi chiar pentru economia Uniunii Europene, în ansamblu.

Că o parte a clasei politice este de vină, poate pentru lipsa rezultatelor la timp şi pentru viziunea greşită, nu tocmai în acord cu cerinţa populară, cu siguranţă este un lucru de necontestat. Iar românii, trăind într-o ţară democratică, au argumentul cel mai important al schimbării - puterea votului. Trebuie doar exercitată şi alegerea electorală bine făcută. Dar nimeni nu poate fărâma imaginea acestui stat, negând tot ceea ce s-a construit până în prezent.

Avem probleme de natură administrativă? Sigur că avem. Le rezolvăm. Nimic nu rămâne neatins. Avem probleme cu privire la infrastructură? Sigur că avem. Lipsa autostrăzilor între Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Sibiu, Moldova, Oltenia etc., aproape în toată ţara. Deficienţele în privinţa infrastructurii nu lipsesc, din cauza unor decizii slabe, de cele mai multe ori, poate politice, aceste lucruri nu au fost realizabile până în prezent, dar vor fi.

Am criticat lentitudinea în privinţa acestor chestiuni, numeroasele cazuri de accidente, multe victime fiind şi din rândul compatrioţilor noştri care trăiesc în Occident şi care vin acasă, venind de departe şi văzându-se nevoiţi să piardă o zi până ajung în partea de est, sud-est sau nord a României.

Trebuie ca România să ajungă la standarde similare Spaniei, Italiei sau Portugaliei în drumuri şi autostrăzi. Tot românii au lucrat şi acolo, ridicând aceste ţări.

Însă cu siguranţă România are un viitor.

Vreau să închei spunând că nu sunt de acord cu ceea ce un coleg parlamentar a spus mai devreme, detest în mod decisiv folosirea cuvântului "căpşunari" la adresa României. Am trăit 11 ani în Spania, nu am lucrat niciodată în acest domeniu agricol, cu toate că sunt foarte mulţi români care onorabil şi cinstit câştigă bani din acest domeniu atât de frumos, dar nu ne mai faceţi "căpşunari".

Români există din Ungaria, din Basarabia până în Statele Unite şi până în Australia. Termenul "căpşunari" este definitiv şi irevocabil jignitor pentru milioane de români care muncesc cinstit în afara României, aducând o mulţime de beneficii ţării noastre.

Vă mulţumesc.