Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Valentin Răducea.

Se pregăteşte domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.

Domnul Gheorghe-Valentin Răducea:

Vă mulţumesc.

"România îşi pierde istoria - un patrimoniu în ruină, o conştiinţă în derivă"

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbesc despre cifre, ci despre ruinele tăcerii.

În ultimele luni au fost prezentate public imagini dureroase ale unor monumente istorice abandonate, fonduri europene pierdute şi proiecte de restaurare rămase doar pe hârtie.

România, ţara cu una dintre cele mai bogate moşteniri arhitecturale din Europa, riscă să-şi piardă trecutul nu din lipsă de bani, ci din lipsă de voinţă.

Castele medievale se năruiesc în tăcere, conacele care au găzduit generaţii de intelectuali devin ruine, iar satele tradiţionale dispar, în timp ce noi, ca stat, ne pierdem reperele şi memoria colectivă.

De ce am ajuns aici?

- Pentru că patrimoniul a fost tratat ca o temă decorativă, nu ca o prioritate de stat.

- Pentru că proiectele sunt blocate între avize, comisii şi hârtii.

- Pentru că statul român, deşi are zeci de instituţii şi direcţii culturale, nu are o strategie unitară şi coerentă pentru salvarea patrimoniului naţional.

Dragi români,

Patrimoniul României nu este o amintire, este o resursă vie.

Fiecare clădire salvată poate deveni un centru cultural, o destinaţie turistică, o lecţie de istorie şi un loc de muncă.

Fiecare zid restaurat este o victorie împotriva uitării.

În Europa, fiecare piatră veche este o lecţie de civilizaţie.

În România, fiecare ruină devine o lecţie de indiferenţă.

Nu putem cere tinerilor să-şi iubească ţara, dacă nu le arătăm de ce merită iubită.

Nu putem clădi viitorul pe ruinele trecutului, ci doar pe demnitatea de a-l proteja.

De aceea, solicit public elaborarea unui Program naţional pentru salvarea patrimoniului abandonat, care să includă:

- identificarea de urgenţă a clădirilor istorice în pericol;

- preluarea şi restaurarea lor prin parteneriate public-private;

- stimulente fiscale pentru cei care investesc în conservare;

- şi, mai ales, crearea unei autorităţi unice pentru coordonarea acestor proiecte, pentru a opri risipa de timp, bani şi monumente.

Dragi colegi,

Istoria nu se apără cu discursuri, ci cu acţiune. Şi fiecare zi de întârziere înseamnă o ruină în plus şi o amintire pierdută pentru totdeauna.

Pentru că o ţară care îşi abandonează istoria, îşi abandonează sufletul.

Vă mulţumesc.

Valentin Răducea, deputat, Suceava.