|
Domnul Silviu Feodor: Declaraţie politică cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului Stimată doamnă preşedinte, Dragi colegi, Pe 10 decembrie sărbătorim Ziua Internaţională a Drepturilor Omului - momentul în care, acum 77 de ani, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adopta Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, documentul fondator al demnităţii umane moderne. Pentru România, această zi are o încărcătură aparte: ea ne aminteşte nu doar de obligaţiile internaţionale pe care ni le-am asumat, ci şi de drumul extraordinar pe care l-am parcurs de la totalitarism la democraţie şi stat de drept. În urmă cu puţin peste trei decenii şi jumătate, în decembrie 1989, poporul român a plătit cu sânge dreptul de a trăi liber. Revoluţia din 1989 nu a fost doar răsturnarea unui regim, ci naşterea conştiinţei că drepturile şi libertăţile fundamentale nu sunt daruri ale puterii, ci drepturi inalienabile ale fiecărui om. De atunci şi până astăzi, România a construit, cărămidă cu cărămidă, una dintre cele mai solide democraţii din regiune. Am ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului încă din 1994 şi, de atunci, am transpus în legislaţia naţională aproape toate standardele europene şi internaţionale în materie. Am creat instituţii independente şi puternice: Avocatul Poporului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. Am eliminat pedeapsa cu moartea, am introdus mecanisme reale de protecţie împotriva violenţei domestice, prin Legea nr. 217/2003, modificată şi completată de noi, colegii din acest Parlament, în ultimii ani. Am adoptat Legea privind egalitatea de şanse, am introdus cote de gen în administraţia publică locală, am creat brăţara electronică pentru agresorii familiali, am înfiinţat primele centre integrate pentru victimele violenţei sexuale. Am făcut paşi uriaşi în protecţia minorităţilor naţionale: România este astăzi recunoscută la nivel european drept un model de convieţuire interetnică. Cele 20 de minorităţi reprezentate în Parlament prin organizaţiile lor sunt dovada vie că diversitatea nu este o ameninţare, ci o bogăţie. Unul dintre capitolele importante ale democraţiei româneşti postdecembriste îl reprezintă protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România este astăzi recunoscută oficial de Consiliul Europei, de OSCE şi de Comisia Europeană drept una dintre cele mai avansate ţări din Europa în materie de protecţie a minorităţilor naţionale - şi nu este doar o formulă diplomatică, ci o realitate instituţională şi legislativă concretă. Încă din 1991, Constituţia României a garantat reprezentarea politică a minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor. Parlamentarii aparţinând minorităţilor etnice reprezintă vocea directă a peste două milioane de cetăţeni români - un model de incluziune pe care foarte puţine state europene îl pot egala. Astăzi, România nu este doar o ţară care respectă drepturile omului... (I se întrerupe microfonul.)
|