Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Gurzău:

"USL s-a rupt, dar obiectivele lor infracţionale au rămas"

Este evident că PSD va avea un candidat propriu la prezidenţiale. Zvonurile "serioase" vorbesc de un "independent" (poate Liviu Maior), nu de Ponta, care este un bun executant al baronilor. Însă la ce rateuri a dat în ultima vreme, nu este de exclus că Ponta va fi forţat să candideze, iar în locul lui va veni ca premier un baron mai motivat şi mai cointeresat, precum Liviu Dragnea. Dar scopul real al unei majorităţi docile în Parlament, indiferent de costuri, rămâne Legea amnistiei şi graţierii. Cei din USD se vor grăbi să o treacă prin Parlament, căci mizele sunt prea mari, inclusiv Liviu Dragnea fiind printre cei vizaţi.

Cât de curând, vor încerca să reintroducă în legislaţie prevederi deja desfiinţate de către Curtea Constituţională a României. Este vorba de articolele 175, 176 şi 177 din noul Cod Penal, articole de lege care spun negru pe alb cine e funcţionar public, în această categorie fiind incluşi explicit parlamentarii, miniştrii, secretarii de stat, şefii "deconcentratelor", preşedinţii, vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau locale, consilierii aferenţi, directorii de regii autonome, de societăţi comerciale de stat, orice angajat "permanent sau temporar" al unei "autorităţi publice, instituţii publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică". Până acum, spre exemplu, parlamentarii susţineau că nu sunt funcţionari publici sau că nu pot fi asimilaţi acestora pentru că sunt aleşi şi au indemnizaţii, nu salarii. Noul Cod Penal clarifica şi acest aspect, precizând clar faptul că "Funcţionar public, în sensul legii penale este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie exercită atribuţii (...) în scopul realizării prerogativelor legislative, executive, judecătoreşti; exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură". Prin modificarea legislativă, cei protejaţi nu mai pot fi cercetaţi pentru corupţie şi infracţiuni conexe. În plus, se şterg cu buretele toate condamnările pentru aceste infracţiuni. Infracţiunile principale de care vor să scape sunt: conflictul de interese, abuzul în serviciu, luarea de mită, traficul de influenţă.

Aceste prevederi au fost declarate deja neconstituţionale de către judecătorii CCR în Deciziile 1 şi 2/2014: "Curtea constată că noua dispoziţie se constituie într-o veritabilă cauză de impunitate a persoanelor care deţin funcţii alese sau numite în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută în art. 253 alin.1 din Codul penal, fiind excluşi, printre alţii, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, miniştrii, judecătorii, procurorii, funcţionarii publici, primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi judeţeni sau prefecţi". Decizia nr.1615/2011 a CCR este, de asemenea, clară: "Sub acest aspect, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, actele de reglementare primară ulterioare nu pot păstra conţinutul normativ al unei norme legale neconstituţionale şi să se constituie astfel într-o prelungire a existenţei acesteia". În temeiul acestor decizii, Preşedintele poate sesiza imediat CCR.