Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe doamna deputat Andreea Paul. Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Depun 4 declaraţii politice pe care le prezint pe scurt.

Prima se intitulează "Facem ceva pentru ţară sau dormim în bocanci?".

Stimaţi colegi,

Poluarea şi problema deşeurilor sunt puncte importante de pe agenda mondială. Niciun stat nu a reuşit să găsească soluţia optimă pentru a scăpa de acestea, dar sunt exemple clare că se poate mai bine. În România, în loc de reciclare, 97% din volumul total al deşeurilor ajunge la gropile de gunoi, faţă de 33%, media UE. Astfel, în momentul de faţă, vitală este tranziţia de la economia lineară, specifică secolului al XIX-lea, la economia circulară, şi alinierea la "Strategia Europa 2020 pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii".

Importanţa economiei circulare a fost mult subestimată, legislaţia românească este deficitară atât în ceea ce priveşte colectarea selectivă, cât şi în ceea ce priveşte deşeurile provenind din ambalaje şi de la vehiculele scoase din uz, iar potenţialul de creare de noi locuri de muncă este semnificativ.

Economia circulară presupune abordarea deşeurilor ca resursă şi, pe această bază, consolidarea legăturii dintre reducerea deşeurilor şi gestionarea eficientă a resurselor. Tranziţia fundamentală este de la ciclul "procurare-producţie-consum-eliminare" la ciclul "refolosire-reparare-recondiţionare-reciclare".

Prin urmare, România merită un "trai mai bun" asigurat de 10 măsuri clare pe care le propun:

Măsura 1: Modificarea Legii nr. 101/2006 privind salubritatea localităţilor şi clarificarea statutului juridic al deşeului, precum şi clarificarea definiţiei aliajelor. În Codul fiscal se aplică taxarea inversă pentru deşeuri, însă unii operatori beneficiază de derogare de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului pentru comercializarea de aliaje. Astfel ce elimină oficial noţiunea de "deşeu", termenul utilizat fiind de "lingou", pentru care se aplică TVA, ulterior fiind fraudat.

Măsura 2: Reglementarea modului de operare al companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiţie cu toţi colectorii autorizaţi atunci când este vorba de deşeurile reciclabile şi/sau industriale de la operatorii economici.

Măsura 3: Aplicarea principiului european conform căruia "poluatorul plăteşte" deoarece subvenţionarea serviciului de salubritate de către primării nu stimulează implicarea cetăţenilor în procesul economiei circulare.

Măsura 4: Schimbarea abordării "producerii de deşeuri" la consumatorul casnic deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană, ceea ce face să lipsească interesul populaţiei pentru sortarea/reciclarea deşeurilor. Modificare sistemului de taxare din taxarea pe persoană în taxarea pe cantitatea de deşeu menajer produsă ar creşte cantitatea de deşeu ce ajunge în sistem pentru a fi reciclată.

Măsura 5: Creşterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung corelată cu nivelul creşterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetăţenii să nu plătească tarife mai mari ale serviciilor de salubritate.

Măsura 6: Consolidarea funcţiei de control a Gărzii de Mediu, Consiliului Concurenţei etc. pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaţionale.

Măsura 7: Utilizarea resurselor Fondului pentru Mediu pentru dezvoltarea infrastructurii şi a calităţii colectării separate.

Măsura 8: Introducerea cât mai urgentă a unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor din momentul generării până la valorificare/reciclare şi eliminare, finanţarea fiind asigurată prin POS MEDIU.

Măsura 9: Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate (ex: Romcarbon, Stirom).

Măsura 10: Dezvoltarea unui Hub de cercetare online al universităţilor/companiilor/fundaţiilor în domeniul economiei circulare şi apropierea lor de Platforma Circular Economy 100 pentru creşterii capacităţii de know-how.

A doua declaraţie are următoarea temă: "Ponta vrea să impoziteze bacşişul şi să aducă la buget 35 de milioane de euro, anul acesta, după ce anul trecut a pierdut de 7 ori mai mult din creşterea contrabandei cu ţigări".

Economia subterană în România este estimată la 44 de miliarde de euro, iar bacşişul reprezintă picătura în ocean.

PSD nu a avut niciodată voinţă în lupta cu marea evaziune fiscală. Să vă dau un exemplu concret. Achiziţia unui robot Roboscan, o invenţie românească patentată pentru scanarea TIR-urilor, costă între 1 şi 1,5 milioane euro. Nu se doreşte dotarea corespunzătoare a vămilor, iar contrabanda şi evaziunea cresc alarmant.

Ca să nu insist asupra celorlalte detalii, daţi-mi voie doar să punctez...

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da. Şi să vă apropiaţi de finalizare, că aţi depăşit timpul...

Doamna Maria-Andreea Paul:

În regulă, celelalte... am să le punctez doar titlurile.

În cadrul Conferinţei Internaţionale dedicate Economiei Subterane şi Taxării organizată de Euromonitor şi ITIC, între 23 şi 24 aprilie, am prezentat în premieră 5 concluzii ale unei cercetări academice, legate de impactul pe care economia subterană îl are asupra industriei, comerţului şi dezvoltării.

Vreau să le punctez, cele 5 concluzii, ca să vedem exact care sunt soluţiile de fond asupra cărora trebuie să ne aplecăm.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

În 15 secunde, că aţi depăşit cu un minut şi jumătate.

Doamna Maria-Andreea Paul:

În regulă.

Creşterea cu 1% a economiei oficiale duce la scăderea cu aproximativ 0,6% a economiei subterane.

2. Reducerea cu 1% a economiei subterane duce la creşterea exporturilor cu 0,4%.

Duce la creşterea producţiei industriale cu 0,9%.

Creşterea investiţiilor străine cu 1 procent duce la scăderea cu 0,15% a economiei subterane după primele 3 trimestre.

Şi ultima concluzie, reducerea cu 1% a economiei subterane ar duce la creşterea cu 1,4% a numărului de kilometri de autostrăzi.

Partidul Naţional Liberal are datoria şi şansa de a transforma statul prădător al PSD în statul partener al românilor.

Declaraţia politică pe care o depun şi nu o parcurg se numeşte "Minus 14% la salariile pentru învăţământ, plus 4% pentru administraţie, în ultimii 6 ani".