Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL, domnul Gudu, vă rog.

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Reducerea decalajelor dintre România şi alte state membre ale Uniunii Europene în sectorul agricol".

Previziunile de angajare pentru al III-lea trimestru al anului 2016 în sectorul agricol românesc nu sunt deloc bune. Puterea de angajare în sectoarele agriculturii, silviculturii, vânătorii şi pescuitului este cu un punct procentual mai slabă decât în trimestrul al II-lea al anului curent şi cu patru puncte procentuale mai slabă decât în acelaşi trimestru al anului trecut. Acest fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă, fiind un indiciu clar că sectorul agricol nu doar că nu înregistrează nicio creştere, dar nici măcar nu stagnează, situaţia din sector dând semne de înrăutăţire atât timp cât nu se încearcă ocuparea forţei de muncă, în ciuda faptului că există oameni interesaţi.

Cunoaştem cu toţii problemele majore din agricultură şi suntem conştienţi că dificultăţile cu care s-au confruntat agricultorii în ultimul an au dus la scăderea într-o oarecare măsură a dorinţei de angajare a unor noi lucrători în sector.

Există o preocupare la nivelul Comisiei Europene cu privire la utilizarea unor măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale şi pentru a face mai viabile locurile de muncă existente. Tendinţa de reducere a forţei de muncă din agricultură s-a consolidat de-a lungul timpului, iar lucrătorii au migrat către locuri de muncă din alte sectoare, în oraşe şi municipii. Politica agricolă comună oferă o serie de instrumente care sprijină maximizarea oportunităţilor generale de ocupare a forţei de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât şi în alte sectoare.

Totodată, plăţile directe acordate anual fermierilor, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, oferă o protecţie de bază a veniturilor din agricultură împotriva şocurilor specifice la care este expus acest sector. Aceste plăţi pot fi utilizate, totodată, şi pentru investiţii. Astfel, se pot evita pierderile inutile de locuri de muncă. Instrumentele de piaţă pot acţiona pentru a completa efectul stabilizator al plăţilor directe în perioade de criză. În cadrul politicii de dezvoltare rurală, pot fi utilizate o serie de măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale şi pentru a face mai viabile locurile de muncă existente atât în sectorul agricol, cât şi în afara acestuia. Aceste măsuri includ sprijinul pentru investiţii, formare, start-up-uri (inclusiv pentru tinerii fermieri), diversificarea în noi activităţi comerciale, dezvoltarea tehnologică şi infrastructurile la scară mică, inclusiv infrastructurile de bandă largă.

Este important ca statele membre ale Uniunii Europene să profite din plin de mulţimea de instrumente disponibile, în special în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a aborda tendinţele în materie de ocupare a forţei de muncă, specifice propriilor teritorii. Comisia Europeană are soluţii în ceea ce priveşte reducerea decalajelor din sectorul agricol. Rămâne la latitudinea Guvernului român să fructifice aceste fonduri în interesul fermierilor, pentru a reduce decalajele dintre România şi alte state şi, mai ales pentru a avea o agricultură performantă.

Vă mulţumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.