Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă mulţumim cu toţii din această sală pentru precizările importante pe care le-aţi făcut în legătură cu articolul 1 din Constituţia României.

Dragi colegi,

România a trăit duminică, 26 octombrie, un moment istoric: sfinţirea Catedralei Naţionale, împlinirea unui vis al înaintaşilor noştri şi a unui ideal exprimat încă din 1881 de Mihai Eminescu, care scria în Ziarul "Timpul" că românii ar trebui să ridice la Bucureşti "o catedrală mare, un simbol al unităţii şi demnităţii naţionale".

Şi iată că acest ideal a fost realizat după aproape 150 de ani, fiind amânat de cele două Războaie Mondiale şi de instaurarea comunismului în România, ţara noastră rămânând până de curând singura ţară ortodoxă fără o catedrală naţională, în timp ce Grecia se mândreşte cu Catedrala Mitropolitană "Buna Vestire" din Atena încă din 1862, Rusia cu Catedrala "Hristos Mântuitorul", din 1839, Bulgaria are Catedrala "Alexandru Nevski" încă din 1912, iar Serbia cu Catedrala "Sfântul Sava", din 1939.

Sfinţirea Catedralei Naţionale repară, deci, o nedreptate istorică şi are loc chiar în Anul Centenarului Patriarhiei Române, când se împlinesc 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Iar pentru noi, deputaţii, un motiv de mândrie este şi faptul că terenul pe care se ridică Catedrala Mântuirii Neamului a fost donat Patriarhiei Române de Camera Deputaţilor, printr-o hotărâre a Parlamentului din anul 2005.

Celor care au lansat şi în aceste zile atacuri inepte la adresa Bisericii, le reamintim că primele spitale au fost înfiinţate de Biserică, nu de partide politice şi, cu siguranţă, nu de USR. Biserica a fost dintotdeauna cea care a avut grijă de bolnavi, orfani şi nevoiaşi. Cei care astăzi atacă Biserica Ortodoxă uită şi că primele şcoli româneşti au fost în biserică, între zidurile ei sau în curtea ei. Primii învăţători au fost chiar preoţii, de aceea şi astăzi se păstrează denumirea de dascăl cu sens dublu: cântăreţ bisericesc şi învăţător.

Primele manuale ale învăţământului românesc au fost Sfânta Scriptură, Catehismul, Psaltirea, Liturghierul şi alte cărţi cu conţinut bisericesc. Aşa au început traducerile de cărţi, iar primele tipografii româneşti au luat naştere în mănăstirile ortodoxe.

Într-o Europă unde tot mai multe biserici sunt transformate în magazine, hoteluri şi cluburi de noapte, România arată că îşi respectă rădăcinile şi nu-şi abandonează credinţa. Catedrala Naţională devine astfel o victorie a spiritului românesc, un centru de spiritualitate, cultură şi educaţie, dar şi o viitoare atracţie turistică de prim rang. Milioane de turişti străini şi pelerini din întreaga lume ortodoxă vor veni anual la Bucureşti, aducând un aport consistent la bugetul de stat şi al Capitalei.

Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar un loc de rugăciune, ci un simbol viu al identităţii, unităţii şi demnităţii poporului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, Grupul parlamentar POT. Nu este.