Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Suveranitatea energetică este una dintre principalele probleme care grevează societatea românească.

Parlamentul a spus nu sabotajului şi da finalizării hidrocentralelor româneşti, fapt care îmbunătăţeşte opţiunea de suveranitate energetică a ţării.

Acum două săptămâni, în cadrul sesiunii parlamentare extraordinare, Parlamentul României a făcut un gest necesar şi de bun-simţ: a adoptat Legea care permite finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989, prin scoaterea suprafeţelor necesare din interiorul ariilor naturale protejate. Senatul a votat această lege cu 92 de voturi, iar Camera Deputaţilor, ca For decizional, a confirmat-o, respingând cererea de reexaminare a preşedintelui României. Este un vot istoric pentru independenţa energetică a acestei ţări, într-un context extrem de dificil.

De peste patru ani, zece obiective strategice - Răstoliţa, Bumbeşti-Livezeni, Cerna-Belareca, Surduc-Siriu, Paşcani şi altele, însumând aproape 700 de megawaţi de putere instalată - au stat blocate în instanţe şi în birourile administraţiei, la cheremul unor organizaţii neguvernamentale finanţate din străinătate, care s-au erijat în judecători ai intereselor naţionale ale României. Vorbim despre investiţii ridicate de generaţii întregi de români, cu bani publici, unele finalizate în proporţie de 89%, 90% şi chiar 98% - baraje construite, staţii electrice montate, echipamente instalate - lăsate să ruginească sub cerul liber, în timp ce România importă energie şi cetăţenii plătesc facturi umflate.

Cine a câştigat din acest blocaj? Nu poporul român şi nu economia naţională. Au câştigat reţele de ONG-uri, precum Declic şi Bankwatch, care se erijează în apărători ai naturii, dar care, în realitate, servesc unei agende externe de subminare a capacităţii noastre de a fi independenţi energetic. Este inadmisibil ca decizii de importanţă strategică pentru securitatea naţională a României să fie dictate din birourile unor asociaţii fără nicio răspundere democratică în faţa cetăţenilor, cu influenţe clare din străinătate.

Legea votată de Parlament restabileşte o ordine firească: statul român decide asupra resurselor sale, nu activismul finanţat din exterior. Textul este clar - obiectivele energetice de interes strategic nu vor mai fi ţinute ostatice de proceduri interminabile de evaluare a impactului, iar autoritatea de mediu are un termen ferm, de 60 de zile, pentru a rezolva situaţia juridică a acestor suprafeţe.

Această lege a fost atacată la Curtea Constituţională. A fost trimisă spre reexaminare de preşedinte. Şi, de fiecare dată, Parlamentul României - expresia voinţei poporului - a rezistat presiunilor şi a confirmat: hidrocentralele se termină!

Facem apel către Guvern şi către Hidroelectrica să acţioneze acum, fără întârziere... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule deputat.