Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Da, doamna Natalia Intotero.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina Pocora, deputat de Ialomiţa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la "Celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe".

Ultimul raport anual elaborat de Amnesty International, care analizează situaţia drepturilor omului în 160 de ţări, a constatat că anul 2014 a fost un an catastrofal pentru milioane de oameni afectaţi de violenţe. Raportul a plasat pe primul loc între cauze recrudescenţa actelor de terorism, datorată ascensiunii şi în 2015 a unor grupări armate nonetatiste, inclusiv a grupării autointitulate Statul Islamic. Acestea au comis abuzuri în cel puţin 35 de ţări, în anul 2014.

În aceste condiţii, necesitatea de a avea la dispoziţie o structură capabilă să intervină în momente critice pentru a proteja şi sprijini cetăţenii români aflaţi în dificultate a devenit o prioritate absolută pentru Guvernul României. Celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe şi-a dovedit cu prisosinţă utilitatea. Devenit activ în septembrie 2012, Centrul consular de crize a gestionat şi soluţionat situaţii extrem de complexe şi cu grad ridicat de pericol, apărute în diferite zone ale lumii. Crize politice, accidente rutiere, calamităţi naturale, atentate teroriste, accidente aviatice, sechestrare de vase cu echipaj românesc sunt numai câteva dintre tipurile de crize externe pentru care această structură de reacţie rapidă a trebuit să răspundă şi să găsească soluţiile cele mai bune şi procedurile cele mai eficace. Iar succesul final al acestor acţiuni a demonstrat avantajul de a avea la dispoziţie o structură adaptabilă şi flexibilă, capabilă să răspundă prompt şi în timp real oricărei provocări.

Răpirea echipajului mixt de pe petrolierul MT Kerala pe ruta Angola-Nigeria, în anul 2014, a fost soluţionată cu succes ca urmare a demersurilor întreprinse de Celula de criză a MAE împreună cu misiunile diplomatice omoloage. O altă situaţie care a impus intervenţia în regim de urgenţă a Centrului Consular de crize a fost accidentul rutier din Ungaria, în februarie 2014, în care a fost implicat un autocar cu 29 de pasageri de cetăţenie română, dintre care 22 au fost răniţi. Şi-au mai adus aportul la finalizarea operaţiunii de acordare de asistenţă Ambasada României la Budapesta, Consulatul General de la Szeged, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Transporturilor, care au acţionat umăr la umăr cu autorităţile ungare. În iulie-august 2014, sub coordonarea Centrului consular de crize s-au desfăşurat trei operaţiuni de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor lor din Fâşia Gaza. Operaţiuni similare de evacuare au mai avut loc pentru cetăţenii români aflaţi în Libia şi Siria, iar seria de exemple ar putea continua.

La întrebarea dacă este Celula de criză a Ministerului Afacerilor de Externe activă în acest moment, răspunsul este cu certitudine da. De exemplu, la ora actuală, România are peste 10.000 de cetăţeni români în Siria. Situaţia din Siria este, după cum ştim cu toţii, una deosebit de periculoasă şi instabilă. Iar România este printre puţinele state ale lumii care are ambasada la Damasc încă operaţională.

Desigur, nu ne dorim că România să fie confruntată cu alte situaţii extreme, dar realitatea are însă uneori alte planuri. Important este ca structura care şi-a dovedit până acum din plin utilitatea şi eficienţa să poată răspunde şi de acum încolo cu aceeaşi competenţă, promptitudine şi profesionalism oricărei provocări, iar Guvernul României să îşi poată onora şi îndeplini datoria supremă de a oferi în orice moment asistenţă şi protecţie cetăţenilor ei, oriunde s-ar afla aceştia în lume.

Natalia-Elena Intotero, deputat, judeţul Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.