|
Domnul Andrei Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi prezenta declaraţia politică cu titlul "Patrimoniul cultural imaterial, pilon al identităţii naţionale". Stimate colege, Stimaţi colegi, În zilele de 22 şi 23 mai s-au desfăşurat la Biroul Consiliului Europei de la Paris lucrările Comisiei pentru cultură, ştiinţă, educaţie şi media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În prima sesiune, pe lista discuţiilor s-a aflat buna guvernanţă în fotbal, dar şi în sport, în general, la nivel european şi internaţional. La acest punct au fost audiaţi reprezentanţi ai FIFA, UEFA şi ai ligilor europene de fotbal profesionist. Pe aceeaşi ordine de zi a fost cuprins şi raportul asupra măsurilor necesare protecţiei şi promovării limbilor regionale sau minoritare în Europa. Cea de-a doua zi a lucrărilor comisiei a debutat cu prezentarea de către viceprimarul oraşului Köln, Andreas Wolter, a bunelor practici de integrare culturală a emigranţilor în oraşul său. În continuare, au fost dezbătute rapoarte ale Interpol, referitoare la distrugerile Patrimoniului cultural universal, provocate de către jihadişti în teritoriile controlate de ISIS, şi utilizarea obiectelor de artă furate sau contrafăcute pentru finanţarea acţiunilor lor. Finalul ordinii de zi a cuprins două rapoarte de interes deosebit şi pentru ţara noastră: utilizarea metodelor educaţionale pentru tineri, în vederea promovării atitudinii de respingere a practicilor asociate corupţiei şi salvarea şi valorificarea Patrimoniului cultural imaterial din Europa. Pe acest ultim subiect, ca exemplu de bune practici a fost prezentat cazul Croaţiei, care are deja 15 elemente înscrise pe lista UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial protejat. Spre deosebire de Croaţia, ţară intrată în Uniunea Europeană în 2013 şi care nu mai devreme de anii '90 a trecut printr-un sângeros conflict armat, România are doar şase elemente înscrise pe lista UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial protejat. Printre acestea se află: "Doina", dansul ritual al "Căluşului", "Colindatul în ceată bărbătească", meşteşugul olăritului ceramicii de Horezu, tehnica tradiţională a ţesutului covoarelor şi dansul "Feciorescul de Ticuş". Personal cred că această listă poate fi îmbogăţită extrem de uşor, având în vedere imensitatea tezaurului de tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri, producţii orale, mituri, modalităţi specifice de a practica o anumită îndeletnicire, particularităţi culturale proprii ale anumitor regiuni geografice şi numeroasele etnii care se regăsesc pe teritoriul ţării noastre. Conservarea cât mai multor elemente culturale materiale, dar mai ales imateriale, care ne definesc şi ne dau unicitate între civilizaţiile lumii, este absolut necesară. Un popor cu o existenţă milenară trebuie să dea dovadă de viziune şi să facă toate eforturile necesare să iasă din cotidian, pentru a putea asigura generaţiilor sale viitoare imaginea corectă, clară şi incontestabilă a identităţii sale. Vă mulţumesc. Andrei Nicolae, deputat Circumscripţia nr. 31 Vălenii de Munte, Prahova.
|