Dezbateri parlamentare

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Emanuel Ungureanu. Nu este.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O felicit pe colega mea din Comisia pentru educaţie, doamna Cherecheş.

Ieri, într-adevăr, am avut această Lege a editurii unice.

Eu voi vorbi astăzi despre violenţa care distruge vieţi şi este vorba de o scrisoare deschisă, adresată doamnei ministru Carmen Dan.

Violenţa distruge vieţi, în fiecare ţară şi la orice nivel al societăţii, indiferent de nivelul de trai sau de educaţie.

Din păcate, deseori violenţa este o problemă tabu, despre care toată lumea se fereşte să discute deschis.

Tocmai de aceea, pentru că actele de violenţă sunt ascunse adesea ochiului public sau chiar tolerate, nu există multe statistici care să reflecte într-adevăr cât de gravă este această problemă.

O foarte mare parte din populaţia României nu ştie de existenţa unui instrument juridic care reglementează violenţa în familie. Spre exemplu, o mare parte din victimele violenţei nu au apelat niciodată la instituţii specializate.

Şi ştim foarte bine că populaţia României este mai tolerantă faţă de problematica violenţei în familie decât populaţia altor ţări din Uniunea Europeană, întrucât patru din zece români consideră că actele de violenţă fizică în familie nu sunt acte foarte grave, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, în care doar un individ din zece este mai tolerant cu astfel de manifestări.

Cu sau fără statistici, femeile suportă sistematic şi simptomatic violenţe de diferite tipuri, de la cele fizice la cele subtil psihologice.

Pe 24 februarie, deci de Ziua Dragobetelui, 2018, încă o tânără a fost ucisă. Creşte astfel numărul femeilor care şi-au pierdut viaţa, de la începutul acestui an, omorâte de partenerii lor, după un lung istoric de violenţă. Unele dintre ele - cazul educatoarei de la grădiniţa din Bucureşti - aveau inclusiv un ordin de protecţie emis împotriva agresorului.

Având în vedere următoarele informaţii:

Un sondaj al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi din aprilie 2017, care relevă că 72% dintre români cred că Poliţia este principala instituţie care ar trebui să intervină în cazurile de violenţă în familie;

Aproximativ 50% dintre plângerile prealabile pentru cazuri de violenţă sunt retrase;

S-au raportat Poliţiei un număr de 20.531 de fapte de loviri şi alte violenţe comise între membrii familiei;

Anul trecut, 46 de femei, 26 de bărbaţi şi 12 copii au murit în urma violenţelor comise asupra lor de foşti sau actuali parteneri, sau de alţi membri ai familiei;

O organizaţie importantă, precum este CEDO, a condamnat România pentru lipsa de reacţie a autorităţilor într-o cauză privind violenţa în familie. Şi avem Hotărârea din 23 mai 2017 în cauza Bălşan împotriva României - care a obligat statul român să plătească reclamantei 9.800 de euro - daune morale;

Faptul că România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice; ştim foarte bine despre Convenţia de la Istanbul. Aceasta a intrat în vigoare la 1 septembrie 2016 şi se impune transpunerea prevederilor Convenţiei în legislaţia internă.

Vă solicit, doamnă ministru, în lumina acestor aspecte, următoarele răspunsuri:

Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în următoarele 6 luni, pentru a asigura victimelor violenţei în familie protecţie adecvată, dar şi pentru a vă asigura că personalul ministerului, deci poliţia, pe care o conduceţi, tratează problema violenţei în familie cu seriozitatea cuvenită şi în conformitate cu obligaţiile impuse de legislaţia în vigoare?

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc.

Deputat de Bistriţa Năsăud, Circumscripţia nr. 6, Cristina Iurişniţi.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.