Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Ultimul vorbitor este domnişoara Cătălina-Elena Ştefănescu, deputat al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul, stimată colegă.

Doamna Elena Cătălina Ştefănescu:

Mulţumesc.

Tema declaraţiei mele politice o reprezintă "Egalitatea de şanse şi de gen pe piaţa muncii din România"

Stimaţi colegi,

Distinşi parlamentari,

Aş dori să vă supun atenţiei câteva aspecte privind inegalitatea de gen în politică şi pe piaţa muncii, pe care le-am discutat recent în cadrul unei dezbateri organizate de Tineretul Social Democrat în parteneriat cu Organizaţia Femeilor Social Democrate şi Liga Studenţilor Social Democraţi.

Inegalitatea de gen este un fenomen care se manifestă de mai mult timp în România şi care plasează femeia pe o poziţie inferioară bărbatului în ceea ce priveşte accesul în politică, pe piaţa muncii şi în funcţiile de conducere.

Pentru a îndrepta efectele, trebuie să înţelegem cauzele şi să acţionăm asupra lor. Deci, ca parlamentari, nu este suficient doar să proclamăm prin lege că femeia trebuie să aibă şanse egale cu bărbatul. Simpla proclamare a egalităţii sau doar precizarea unui procent minim de prezenţă a femeilor în politică sau în funcţiile de conducere nu va rezolva problema inegalităţii de gen. Trebuie să facem un pas mai departe şi să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale care conduc la inegalitatea de gen.

Voi trece pe scurt în revistă cele trei cauze principale care conduc la inegalitatea de gen, precum şi modul în care ar trebui să acţionăm ca parlamentari.

Prima cauză a inegalităţii de gen este orientarea greşită a fetelor în educaţia timpurie. Prin tradiţie, există o predilecţie a părinţilor ca, în primii ani de şcoală, să orienteze fetele către disciplinele umaniste, iar băieţii către cele tehnice sau logico-matematice. Acest lucru oferă băieţilor o şansă în plus de a se pregăti ulterior în meserii mai solicitate pe piaţa muncii, şi mai bine plătite, cum ar fi ingineria, construcţiile, finanţele, comunicaţiile sau IT.

Pentru a îndrepta această cauză a inegalităţii de gen, ar trebui aşadar să reglementăm mai atent domeniul orientării vocaţionale în educaţie şi să ne îndreptăm nu doar asupra elevilor în primii ani de şcoală, ci şi asupra părinţilor, care îndrumă şi îi încurajează pe copii către domenii cu o aplicabilitate mai bună pe piaţa muncii.

A doua cauză majoră a inegalităţii de gen rezidă în responsabilităţile specifice pe care le au femeile în viaţa de familie şi dificultatea de armonizare a acestora cu exigenţele profesionale.

Ne dorim o natalitate cât mai bună şi un spor natural pozitiv ca să aibă cine să ne plătească pensiile când vom ajunge la bătrâneţe. Însă nu ne punem problema cine şi în ce condiţii vor creşte aceşti copii. Şansele de promovare în cadrul unei companii sau în viaţa politică scad radical în cazul unei femei care are în îngrijire copii.

Se cere randament egal, fără a se lua în considerare că, spre deosebire de bărbat, femeia mai are un serviciu în familie. Cu excepţia concediului postnatal, în legislaţia muncii nu se prevăd facilităţi pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Nu se reglementează nici servicii alternative pentru îngrijirea copiilor preşcolari, de tipul bonelor sau baby-sitterilor, care să preia o parte din sarcina femeilor angajate. Deci, iată câteva domenii în care ar trebui să acţionăm în plan parlamentar.

Cea de-a treia mare cauză a inegalităţii de gen o reprezintă stereotipurile adânc înrădăcinate în mentalitatea societăţii româneşti, prin care se limitează accesul femeilor către poziţiile de top din mediul privat, din administraţie sau din politică.

De regulă, pentru poziţiile superioare, dintre un bărbat şi o femeie cu pregătire asemănătoare va fi selectat bărbatul, chiar şi atunci când acesta are o pregătire mai slabă decât femeia. Există încă mentalitatea că femeile nu pot face faţă anumitor exigenţe.

În Rezoluţia din 6 iulie 2011 referitoare la femei şi conducerea întreprinderilor, Parlamentul European a îndemnat întreprinderile să ia măsurile necesare pentru ca prezenţa femeilor în rândul membrilor organelor de conducere să atingă pragul critic de 30% până în 2015 şi de 40% până în 2020. Nu ştiu dacă impunerea unui astfel de procent reprezintă soluţia pentru înlăturarea inegalităţii de gen.

V-am prezentat însă câteva domenii care stau la baza acestui fenomen, care încă se manifestă din plin în societatea românească. Spre a vă da doar un exemplu, în actualul Parlament, avem un procent de 11% femei, care reprezintă jumătate din media de 22% a parlamentelor din statele membre ale Uniunii Europene. Procentele nu reprezintă neapărat o rezolvare, dar ele descriu o realitate.

Rezolvarea constă, după cum v-am spus, în reglementarea acelor domenii unde se manifestă cauzele prime ale inegalităţii de gen: orientarea vocaţională a tinerelor fete şi îndrumarea părinţilor lor, asigurarea unui program flexibil pentru femeile care au copii mici şi căi alternative pentru îngrijirea copiilor preşcolari.

Sper şi îmi doresc ca şi bărbaţii de bună-credinţă care se află azi în Parlamentul României să ne sprijine pentru reglementarea corespunzătoare a acestor domenii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Cătălina Ştefănescu, deputat de Teleorman, Colegiul 2 Turnu Măgurele.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu foarte mult. Sper ca toţi bărbaţii prezenţi în sală să reţină recomandarea şi să încerce s-o transpună în practică.

Stimaţi colegi,

Am avut o dimineaţă foarte încărcată, în care puterea s-a întrecut pe sine, prezentă fiind la toate capitolele, în primul rând.

17 colegi şi-au prezentat declaraţiile de la microfonul, de la tribuna Camerei, 13 reprezentând puterea şi 4 opoziţia; alţi 55 au apreciat că depunerea declaraţiei la Secretariatul tehnic este varianta optimă; 42 dintre aceştia reprezintă puterea şi 13 opoziţia.

Am să dau citire colegilor care au depus declaraţiile politice la Secretariatul tehnic al Camerei.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat - vă rog să păstraţi liniştea în sală, stimaţi colegi! Domnilor colegi, v-aş ruga să păstraţi liniştea!

Deci, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii colegi au depus declaraţiile la Secretariatul tehnic: Marian Ghiveciu, Violeta Tudorie, Ana Birchall, Mircea Drăghici, Angel Tîlvăr, Ioan Vulpescu, Valeriu Steriu, Vasile Popeangă, Laurenţiu Nistor, Niculai Răţoi, Natalia Intotero, Ciprian Nica, Dorel Covaci, Manuela Mitrea, Laurenţiu Chirvăsuţă, Viorel Dragomir, Ovidiu Iane, Cornel Itu, Ioan Munteanu şi doamna ministru Rovana Plumb.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal au depus domnii deputaţi: Ştefan Băişanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donţu, Andrei Gerea, Mihai Lupu, Graţiela Gavrilescu, Mugur Cozmanciuc, Sorin Teju, Titi Holban, Erland Cocei, Carmen Hărău, Daniel Iane, Cherecheş Florica, Costel Alexe, Gigel Ştirbu, Ovidiu Silaghi, Cristian Buican, Paul Dumbrăvanu şi Mihăiţă Calimente.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputaţii: Claudia Boghicevici, Ioan Bălan, Florin Secară, Paul Andreea, Man Mircea, Iliuţă Vasile, George Ionescu, Gheorghe Florin, Cezar Preda.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Ion Diniţă, Cornelia Negruţ şi Bogdan Ciucă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, deputaţii: Ion Melinte, Liliana Mincă şi Răzvan Condurăţeanu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Miron Ignat.

Cu acestea, declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Ne revedem în câteva minute la şedinţa consacrată dezbaterii punctelor înscrise pe ordinea de zi, în speţă a moţiunii simple depuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Până atunci, să auzim numai de bine.

O zi frumoasă tuturor! Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)