|
Doamna Oana-Marciana Özmen: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Eficienţa energetică - reformă şi investiţii". Renovarea clădirilor publice, din punctul de vedere al eficienţei energetice, pentru a optimiza pe termen lung consumul banului public, este o temă care priveşte şi siguranţa cetăţenilor, nu doar optimizarea costurilor. Toate clădirile publice au un consum energetic mare, deci pierderi de bani care pot fi folosiţi în alte proiecte. Ieri a fost prezentat public Planul complet de Redresare şi Rezilienţă, o şansă pe care ţara noastră o are pentru a implementa reforme, pentru a eficientiza cheltuirea banului public şi, nu în ultimul rând, pentru a aduce investiţii atât de necesare pentru dezvoltarea României. Componenta numită Fondul pentru Valul Renovării propune două reforme şi patru categorii principale de investiţii, cu scopul de a implementa modificări legislative şi programe, precum şi un fond de renovare a clădirilor publice, rezidenţiale şi de patrimoniu. Bugetul total propus este de 2,2 miliarde euro, din care rezilienţa şi eficienţa energetică în clădirile publice - sedii administrative, clădiri publice care deservesc servicii publice - au alocate 1,17 miliarde de euro. Eficienţa energetică este o componentă importantă a PNRR, iar instrumentul financiar pentru implementare va fi gestionat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în calitate de partener. La finalul implementării reformelor şi a investiţiilor, vor exista circa 1.000 - 1.500 blocuri reabilitate energetic - aproximativ 4 milioane de metri pătraţi de clădiri rezidenţiale - şi circa 2.000 de clădiri publice reabilitate - aproximativ 2,5 milioane de metri pătraţi, dintre care 30 de ambulatorii, unităţi medicale publice, alte structuri publice care furnizează asistenţă medicală ambulatorie reabilitate, modernizate, extinse, dotate. Ne propunem îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% până în 2030, o mare provocare, deoarece, în prezent, în sectorul rezidenţial mai puţin de 5% din fondul de clădiri au fost reabilitate termic şi eficientizate energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medie, la economii de energie de peste 50%. România deţine un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică şi consolidare seismică, cu accent pe intervenţii care să asigure atât creşterea performanţei energetice, cât şi stabilitatea structurală şi funcţională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziţia către un parc imobiliar verde şi rezilient, care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie. Se va înfiinţa un fond pentru valul renovării care să finanţeze adecvat, printr-un program de investiţii, lucrări de îmbunătăţire a clădirilor existente. Aproximativ 77% din suprafaţa totală a fondului de clădiri este în plan pentru a fi renovată din 2021 până în 2050, iar până în anul 2025 este planificată dublarea ratei de renovări.
|