Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Rizea.

Şi se pregăteşte doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Stimaţi români,

Zona metropolitană Constanţa, cu o populaţie de peste 500.000 de oameni, distribuiţi pe o suprafaţă de 2.121 de km.², este prima cea mai mare zonă metropolitană din ţară, după Bucureşti.

Adăugăm acestor cifre cei aproximativ 1,3 milioane de turişti, anual, dintre care aproximativ două treimi au ca destinaţie staţiunile Mamaia, Mamaia Nord, Corbu, parte din zona metropolitană.

Doar în oraşul Năvodari sunt, anul acesta, în diverse stadii de construcţie, circa 17.000 de unităţi individuale şi se estimează că în următorii cinci ani se vor construi încă 20.000.

Vă daţi seama ce înseamnă toate acestea pentru traficul din zona metropolitană, care se bazează exclusiv pe transportul rutier cu o infrastructură de proastă calitate?

Ştiţi ce înseamnă pentru un locuitor din localitatea Cumpăna, de exemplu, să aibă un loc de muncă în rafinăria Midia şi să nu folosească maşina personală? Înseamnă un drum de minimum 4 ore şi cel puţin patru mijloace de transport în comun schimbate. 2-3 ore la dus, 2-3 ore la întors.

Trenul metropolitan pe ruta Constanţa-Ovidiu-Lumina-Năvodari-Corbu va reduce la jumătate şi timpul, şi numărul mijloacelor de transport, folosind o infrastructura feroviară deja existentă şi funcţională.

Proiectul strategic al trenului metropolitan Constanţa propus Ministerului Transporturilor în primăvara acestui an este inclus în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030 al ministerului şi îndeplineşte cumulativ toate criteriile pentru a avea ca rezultat îmbunătăţirea transportului la nivel regional şi a calităţii vieţii locuitorilor din zona metropolitană Constanţa. Această viitoare investiţie corespunde strategiei Uniunii Europene privind înjumătăţirea utilizării autovehiculelor "alimentate în mod convenţional" în transportul urban, până în 2030, şi dispariţia lor progresivă din oraşe până în 2050; implementarea unei logistici urbane, practic, lipsite de dioxid de carbon în marile aglomerări urbane, până în 2030. Strategia pentru dezvoltarea teritorială a României prevede ca intervenţiile pentru consolidarea sistemelor urbane cu potenţial de la nivelul teritoriului să se axeze pe cooperarea dintre centrele urbane, în scopul realizării unor sisteme integrate de transport în comun şi pe înfiinţarea de trasee de cale ferată uşoară care să lege centrul oraşelor mari de aeroporturi şi de localităţile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente.

Nu-l scoateţi şi pe acesta din proiectele de investiţii din viitorul apropiat, aşa cum s-a întâmplat cu Autostrada A4Sud, aşa-numita alternativa Techirghiol.

Trenul metropolitan înseamnă pentru Constanţa: dezvoltarea economică, prin creşterea mobilităţii forţei de muncă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Cristina Camelia Rizea:

...şi a numărului de turişti, asigurarea legăturii feroviare cu Aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu; un mediu mai sănătos şi un număr mai mic de accidente rutiere, prin utilizarea transportului public, în detrimentul folosirii autoturismului propriu; Constanţa nu a beneficiat până acum de o strategie de dezvoltare pe termen lung în ceea ce priveşte infrastructura. Cel puţin nu una eficientă sau cu rezultate vizibile în creşterea calităţii vieţii constănţenilor sau în îmbunătăţirea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă,

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Cristina Camelia Rizea:

... vieţii economice.

Cinci secunde!

Dar la fel ca la Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov, şi Constanţa are nevoie de investiţii pentru a se dezvolta.

Vă mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.