Dezbateri parlamentare

Domnul Ilie Dan Barna:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

"Comemorăm victimele masacrelor din Nordul Transilvaniei"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lunile septembrie şi octombrie reprezintă momente în care noi, românii, ne aducem aminte şi comemorăm memoria a mii de români din Ardealul de Nord omorâţi doar pentru vina de a fi români.

În toamna anului 1940, ca urmare a Diktatului de la Viena, în mai multe localităţi din Ardealul de Nord, rupt în mod abuziv din trupul ţării, trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, ţigani şi evrei, în intenţia de a determina prin teroare un exod al populaţiilor conlocuitoare nemaghiare. Atrocităţi similare au avut loc şi spre sfârşitul anului 1944, îndeosebi pe fundalul mişcărilor de trupe, în contextul frontului care s-a mişcat relativ rapid înspre vest, mai ales după 23 august 1944.

După anunţarea hotărârilor luate de puterile Axei la Viena, în 1940, a urmat, pentru românii din Transilvania, din Ardealul de Nord, marea dramă a refugiului şi evacuarea instituţiilor româneşti. Mii de români, mai cu seamă intelectuali, s-au refugiat din zona cedată. Documentele relevă faptul că la 23 august 1944, când a început lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, în România se aflau peste 500.000 de persoane provenite din teritoriul cedat în baza Diktatului de la Viena.

Din păcate, urmaşii acestor refugiaţi au fost şi continuă să fie bătaia de joc a PSD şi a PNL, care le refuză şi astăzi indemnizaţia cuvenită şi reparaţii morale şi materiale.

La numai trei zile de la intrarea armatei ungare de ocupaţie au început o serie de masacre împotriva populaţiei româneşti din Ardealul de Nord. În doar 11 zile au fost asasinaţi aproximativ 1.000 de români. Lista localităţilor-martir ale neamului românesc, locuri care au devenit sfinte prin pământul udat cu sângele strămoşilor noştri este, din păcate, una lungă: Nuşfalău, Treznea, Ip, Cerişa, Breţcu, Mureşenii de Câmpie. Seria crimelor a continuat şi în toamna anului 1944, imediat după ce România a încheiat armistiţiul cu Puterile Aliate. În localităţi precum Band, Grebeniş, Oroiu sau Sărmaş, din judeţul Mureş, sau la Moisei, în Maramureş, românii au căzut victime ale atrocităţilor inimaginabile.

Mai mult decât orice ne dorim pomenirea morţilor şi ne rugăm pentru odihna lor veşnică. Nu pentru a agita spiritele, cum ar dori unii să susţină, amintim aceste jertfe, ci pentru că sunt părinţii, bunicii şi străbunicii noştri, suflete care au pierit şi care astăzi trebuie comemorate şi păstrate veşnic în memoria noastră. Condamnăm cu fermitate de aici, de la tribuna Parlamentului, toate formele de extremism politic, fascismul, nazismul, dar şi comunismul. Toate acestea trebuie să rămână amintiri dureroase ale trecutului, dar şi lecţii pentru viitorul umanităţii.

Trebuie să privim împreună spre viitor, să conştientizăm greşelile trecutului şi cu toţii, indiferent de etnie, să clădim o Românie modernă, în pace şi cu duh creştin.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.