Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Moldovan. Se pregăteşte doamna deputat Tamara Ciofu.

Domnul Moldovan Iosif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am intitulat declaraţia politică "Steagul secuiesc şi politicianul român".

Istoria steagurilor secuieşti, începută acum o jumătate de an, a devenit în ultimele zile o temă favorită a politicienilor români, şi nu numai.

Daţi-mi voie să precizez totuşi câteva fapte care să clarifice, sper, această problemă, cel puţin aparent să clarifice această problemă.

Din punct de vedere legal, pe ce se bazează steagul secuiesc? Se bazează pe Convenţia-cadru din 1 februarie 1995 pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr.33/1995, pornind de la principiile enunţate în preambul: "Protecţia minorităţilor naţionale este esenţială pentru stabilitatea, securitatea democratică şi pacea continentului", considerând că o societate pluralistă şi cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, dar şi, deopotrivă, să creeze condiţii corespunzătoare care să le permită să-şi exprime, să păstreze şi să dezvolte această identitate.

Statuează la art.5 angajamentul statelor semnatare să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină, să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural.

Constituţia recunoaşte la alin.(1) al art.6 dreptul la identitate. "Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase".

Din punct de vedere al vieţii de zi cu zi, putem spune că de la Revoluţie încoace n-a fost campanie electorală în care să nu se împrospăteze tema. Ciudat este faptul că în perioada dintre campanii tema nu mai prezintă interes nici pentru politicieni, nici pentru presă, pentru nimeni din spectrul politic. Tema e lăsată baltă, într-o moarte aparentă, până la o resuscitare dictată de urgenţele unei noi campanii electorale. Dar, dacă vorbim cu oamenii de pe stradă, oamenii de rând, ceea ce-i preocupă cu adevărat sunt alte probleme. Sunt probleme legate de nivelul de trai, de locuri de muncă, de preţurile care cresc zi de zi, de salariile care nu mai cresc şi aşa mai departe.

În judeţul Harghita de unde provin eu, nu am auzit niciun român şi niciun secui care să discute zi de zi problema steagului, dacă a fost arborat, dacă n-a fost arborat. În schimb, am văzut politicieni din toate partidele politice care defel n-au fost deranjaţi în anumite momente de steagurile sau însemnele secuieşti arborate în mod public. Vă pot da câteva exemple. Domnul preşedinte Băsescu, participând la sărbători ale comunităţilor din secuime, nu a făcut niciodată nici cea mai mică remarcă privind însemnele secuieşti care erau la vedere în astfel de momente festive. Nici doamna Udrea, în calitate de ministru, sau ca persoană politică, sau ca persoană publică, n-a avut nicio obiecţie de această natură la nicio vizită făcută în comunităţile din judeţele Harghita şi Covasna, fie că era vorba de vizite în calitate de ministru, fie vizite particulare, fie inaugurări sau plimbări private.

Vă pot spune aceste lucruri pentru că şi eu am participat personal la multe dintre aceste evenimente, i-am văzut, am discutat cu ei, am stat alături de ei şi n-au fost asemenea probleme. La fel cum nici domnul ministru Duşa n-a avut nicio problemă în multe din asemenea situaţii şi cred că asta este normal. Pentru că poate că, în aceste momente care erau importante pentru comunitatea maghiară din România, importante erau realizările şi convieţuirea paşnică în aceste zone, şi nu agitarea spiritelor privind problema etnică din zona secuimii.

Noi, UDMR, de peste 20 de ani în Parlament, susţinem ideea că problemele trebuie rezolvate prin legi, nu în stradă, nu agitând spiritele, şi nu în studiourile din televiziune. Pe noi, comunitatea maghiară ne susţine să facem politica minorităţii maghiare, să-i reprezentăm interesele prin iniţiative legislative, prin pârghii legale. Inclusiv în problema însemnelor şi simbolurilor specifice minorităţii maghiare, comunitatea se aşteaptă la o rezolvare legală, şi nu la discuţii sterile.

Subliniez: politicienii maghiari şi politicienii români trebuie să fie interesaţi de aceleaşi lucruri care-i preocupă pe cetăţeni: crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului de trai, indiferent de limba vorbită, de naţionalitate sau de religie. Pe noi, UDMR-ul, în mod cert, asta ne preocupă zi de zi. De asta şi invităm politicieni români la inaugurări, la obiective de interes local, la evenimente festive având culoare locală, toate acestea fiind invitaţii la dialog atât cu politicienii din secuime, cât şi cu populaţia de etnie maghiară.

Pe această cale, mulţumesc celor care acceptă aceste invitaţii, pentru că dau dovadă de maturitate politică.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Moldovan Iosif:

Putem spune că în afară de faptul că sună bine în studioul televiziunilor să fie pusă din nou pe tapet problema secuimii din ce în ce mai des, ar trebui să ne orientăm spre analiză şi discuţii pe programe politice, socioeconomice, care au în centrul lor cetăţeanul. În loc să fluturăm steagul secuiesc în prime-time, mai bine să ne concentrăm pe elaborarea unor măsuri legislative care să conducă la bunăstarea cetăţenilor şi la echilibrul naţiunii. Subliniez: a tuturor cetăţenilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Iosif Moldovan, deputat UDMR.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.