Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

O invit la microfon acum pe distinsa noastră colegă Gabriela-Lola Anghel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu şi îl rog să se pregătească pe deputatul independent Mihai Tararache.

Aveţi cuvântul, stimată colegă.

Doamna Gabriela-Lola Anghel:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Redevenţele petroliere 2004-2014, zece ani de sclavie"

Declaraţia mea politică se referă la problema redevenţelor şi la obligativitatea acestui Guvern de a le renegocia cum au fost stabilite în contract iniţial.

Privatizarea SNP PETROM a reprezentat una dintre cele mai păguboase afaceri ale statului român. Cumpărarea SNP PETROM, un elefant, de către OMV Austria, o furnică, a fost şi este o ruşine, concretizată într-un preţ derizoriu şi impunerea a zece ani de redevenţe ridicole, care aduc statului român doar resturile rămase după căpuşarea SNP PETROM.

Este penibil să vinzi pe nimic o societate monopol de stat, care, în plină criză economică mondială, a făcut un profit mult mai mare decât compania care a cumpărat-o. Este de neînţeles cum statul român şi-a vândut resursele "la solduri" şi a acceptat o redevenţă mai mult decât modestă, fixă şi nenegociabilă timp de zece ani.

Îşi permitea oare România să facă o afacere atât de păguboasă? Meritau oare românii care şi-au pierdut locurile de muncă, în urma acestei privatizări, dispreţul exprimat prin Legea nr.555/2004 care a aruncat SNP Petrom în zece ani de sclavie?

Este oare atât de dificil de văzut cum profitul SNP Petrom, azi OMV Petrom, pleacă în fiecare an în Austria, în loc să rămână în România? Că cetăţenii Austriei, care nu au pus o cărămidă la construcţia Petrom, au "partea leului", în timp ce generaţiile de români cu care s-a construit, dezvoltat şi consolidat această societate, privesc acum umile la un talon de pensie de 1000 de lei?

Ca deputat de Prahova, judeţul în care m-am născut şi am crescut, respirând zi de zi toxinele rafinăriilor, şi ca fiică de petrolist, atenţionez Guvernul României că renegocierea de urgenţă a valorii redevenţelor petroliere este o datorie morală faţă de prahoveni şi faţă de toţi românii care au ridicat această companie din nimic. Renegocierea urgentă ar fi totodată o dovadă a profesionalismului acestui guvern, care ar demonstra prin aceasta că se preocupă pentru bugetul statului şi nu vrea să-1 prejudicieze cu sume considerabile, pe care le-ar aduce la buget această renegociere.

Reamintesc Guvernului României că valabilitatea redevenţelor petroliere prevăzute în Legea nr.555/2004 expiră la 31 decembrie 2014, lucru de care se ştia de acum zece ani, de la încheierea contractului. Având în vedere acest lucru, cred că până acum ar fi fost normal să existe deja un proiect serios, trecut prin dezbatere publică şi gata într-o variantă decentă pentru semnare. Astfel, respectând termenii contractuali, noi, românii, am fi avut la anul sume pe care le-am fi putut folosi pentru a echilibra bugetul sănătăţii, al educaţiei, al culturii, şi aşa mereu deficitare.

Amânarea acestei negocieri demonstrează incapacitatea evidentă a unui guvern, poate nu întâmplător aparţinând aceluiaşi partid politic, care a încheiat privatizarea SNP Petrom în 2004, de a rezolva o problemă atât de importantă, dar şi lipsa de interes a acestuia pentru veniturile suplimentare pe care le-ar putea încasa statul român în urma renegocierii şi folosirea acestora în mod eficient.

În final, ne întrebăm:

Care este scopul real al acestei amânări? Este lipsa de profesionalism sau, mai grav, sunt alte înţelegeri nevăzute care au adus României de-a lungul timpului pagube considerabile?

Vă mulţumesc frumos.

Gabriela Anghel, Colegiul nr.10, Prahova.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, distinsă colegă.