|
Doamna Ana Birchall: Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre un act comportamental repetat, îndreptat spre rănirea fizică sau mentală a unei persoane, act care poartă denumirea de bullying şi care se caracterizează prin încercarea unei persoane de a obţine supremaţia asupra altora. Stimate colege, Stimaţi colegi, Unul din doi copii este agresat fizic sau verbal, umilit sau exclus din grupul de prieteni, conform unei statistici realizate de Asociaţia Telefonul copilului. Astfel, bullying-ul nu este un fenomen nou apărut, dar în ultima perioadă a dobândit proporţii alarmante şi în România. Zilnic suntem invadaţi de poveştile unor copii nefericiţi, hărţuiţi de colegii lor şi ale unor părinţi disperaţi să îi ajute, dar care nu au la dispoziţie instrumentele necesare. Iar, ca părinte, ce poate fi mai important decât să îţi înţelegi copilul, să îi intuieşti gândurile sau să-i susţii pasiunile şi să îi alungi temerile? Bullying-ul este o realitate tot mai prezentă în şcoli, unde se dau adevăratele lupte pentru popularitate, pentru ierarhie, iar rezultatul este o generaţie de tineri mai stresaţi, mai anxioşi, uneori chiar mai violenţi, mai deprimaţi, mergând până la tendinţe suicidare. Mai mult, cei mai vulnerabili sunt copiii percepuţi ca fiind diferiţi, fie din cauza hainelor pe care le poartă, a felului în care arată sau a eventualelor dizabilităţi. Mai grav este că evoluţia tehnologiei face ca hărţuirea să nu se oprească la poarta şcolii, ci să îi urmărească pe copii peste tot, prin intermediul telefoanelor, tabletelor şi computerelor, unde, la adăpostul anonimatului, poate lua forme chiar şi mai periculoase. Spre exemplu, Statele Unite au conştientizat de mai multă vreme pericolulacestei forme de violenţă. Asociaţia Americană de Psihologie integrând prevenţia acestui comportament în programele sale de luptă împotriva violenţei, în general, a dorit astfel să tragă încă o dată un semnal de alarmă asupra acestei forme de violenţă. Chiar şi Casa Albă a organizat o conferinţă internaţională dedicată luptei anti-bullying, în care a fost punctată necesitatea unui mediu sigur în care copiii să se dezvolte, un mediu în careaceastă formă de violenţă să nu mai fie etichetată ca fiind normală. De asemenea, tot mai multe state europene au conştientizat pericolul pe care îl reprezintă acest fenomen şi îşi adaptează legislaţia pentru a-l preveni şi combate. În acest context, iniţiativele ONG-urilor autohtone care au demarat primele campanii anti-bullyingdin România sunt necesare şi bine-venite şi personal le voi susţine din tot sufletul şi vă invit şi pe dumneavoastră să vă alăturaţi acestei campanii. Stimate colege, Stimaţi colegi, Înainte de a fi deputat, sunt în primul rând mamă. Ca părinte, consider că trebuie să facem eforturi pentru a fi cât mai prezenţi în viaţa copiilor noştri, să îi ascultăm, să le fim alături şi să luăm atitudine atunci când observăm ceva nelalocul lui. Însă, pe lângă rolul major jucat de familie, o importanţă vitală o are şcoala, prin programele menite să îi îndrume şi să îi consilieze pe tineri şi să crească gradul de conştientizare şi a acestei forme de violenţă îndreptate, aşa cum am spus, în special asupra copiilor. Şcoala nu trebuie să rămână doar un mediu în care ONG-urile pot derula proiecte în acest sens, ci să devină o verigă activă a acestui proces şi să ofere elevilor îndrumarea şi consilierea psihologică necesare. Sub semnul zicalei "ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face", este de dorit să proiectăm o societate cât mai curată pentru copiii noştri, o societate eliberată de tumorile traumelor emoţionale, o societate fără nicio formă de violenţă, în care mai ales copiii să fie protejaţi! Şi vă invit ca împreună să spunem stop violenţei de orice fel! Vă mulţumesc. Ana Birchall, deputat Colegiul nr. 5, Vaslui.
|