Dezbateri parlamentare

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ana Birchall.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Birchall:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre unul dintre domeniile sensibile în contextul actual de securitate, cu cea mai dinamică şi provocatoare dezvoltare din ultimii ani, respectiv dimensiunea securităţii cibernetice.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ameninţările informatice au capacitatea de a influenţa în mod direct securitatea infrastructurilor critice ale unui stat, putând atinge niveluri de risc de natură a pune în pericol prosperitatea, securitatea şi stabilitatea naţională, europeană şi euroatlantică.

Acest tip de provocări impune măsuri diverse în vederea dezvoltării capacităţii de prevenire, detectare şi apărare, de redresare în urma apariţiei lor, de consolidare şi coordonare a capabilităţilor defensive în mediul cibernetic, atât în context naţional, cât şi la nivelul NATO şi UE.

Este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unei legislaţii comprehensive şi actualizate în domeniul securităţii cibernetice care va crea inclusiv cadrul normativ pentru implementarea Sistemului Naţional de Alertă Cibernetică, având rolul de a preveni şi contracara riscurile şi ameninţările la adresa securităţii cibernetice.

Această legislaţie trebuie să prevadă ca deţinătorii de infrastructuri cibernetice să aibă obligaţia de a implementa o serie de măsuri organizatorice şi tehnice pentru consolidarea securităţii acestora, în conformitate cu cerinţele minime formulate de autorităţile competente.

În acelaşi timp, consider că adoptarea acestei legislaţii va aduce beneficii nu doar companiilor private şi statului, ci şi cetăţeanului, care este, până la urmă, utilizatorul final.

România are o piaţă digitală emergentă, iar mediul de securitate cibernetică, inclusiv conştientizarea ameninţărilor din spaţiul cibernetic, se află la un nivel redus de dezvoltare.

În vederea consolidării mediului de securitate cibernetică, autorităţile pot urmări, printre altele, încheierea unor parteneriate public-private contractuale, precum şi înfiinţarea unui cluster naţional de cercetare şi dezvoltare în domeniu, bazat pe un parteneriat solid între mediul universitar, structurile guvernamentale, mediul privat şi partenerii României în domeniile economic, de securitate şi apărare.

În ce priveşte formula de parteneriat public-privat, este important ca acesta să vizeze nu doar vânzarea-achiziţia de produse de securitate în domeniu, ci şi instituirea şi aplicarea de către instituţiile publice a unor reglementări de securitate.

Un punct deosebit de important îl reprezintă eliminarea vulnerabilităţilor pe care noile evoluţii tehnologice sau conceptuale le pot produce din perspectiva securităţii cibernetice.

Un demers specific în această direcţie constă în stimularea şi încurajarea dezvoltării, inclusiv prin măsuri fiscale, a companiilor româneşti care au ca obiect principal de activitate securitatea cibernetică. În acelaşi timp, este prioritară, astăzi mai mult ca oricând, dezvoltarea unei culturi de securitate în domeniul cibernetic.

Dincolo de activitatea instituţiilor şi de cooperarea cu mediul privat, este necesară o îmbunătăţire a nivelului de conştientizare publică în ce priveşte securitatea cibernetică, pornind de la utilizatorul final, indiferent de vârsta acestuia, şi continuând cu activitatea mass-media şi a societăţii civile, care pot juca un rol foarte important în educarea publicului.

Din acest punct de vedere, o măsură prioritară vizează introducerea şi operaţionalizarea conceptului de cultură de securitate cibernetică în educaţia tinerilor începând de la nivelul studiilor liceale.

Cultura de securitate şi subsecvent introducerea conceptului de securitate cibernetică în şcoli reprezintă un demers important în beneficiul eforturilor de adecvare a normelor de securitate şi etică la spaţiul virtual, incluzând aspecte privind componenta de educaţie pentru prevenirea infracţiunilor în domeniul cibernetic, începând cu cyberbullying-ul întâlnit în mediul on-line şi terminând cu fraudele informatice.

Statisticile recente privind dinamica infracţiunilor cibernetice generează o preocupare reală, relevând o amplificare a fenomenului, fie că vorbim despre utilizarea reţelelor sociale, ori fraude informatice grave.

Tocmai de aceea am propus şi susţinut introducerea în programa şcolară a unei curricule de securitate cibernetică începând cu anul şcolar 2017-2018, propunere acceptată de Ministerul Educaţiei, care deja a format un grup de lucru în acest sens, din care fac parte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În zilele noastre un stat poate fi atacat fără a fi nevoie de o invazie fizică a teritoriului statului respectiv.

De asemenea, este foarte probabil, dacă nu chiar o certitudine, faptul că în anii care urmează războiul cibernetic va constitui o componentă din ce în ce mai puternică a conflictelor dintre state, precum şi a conflictelor cu actori nonstatali.

Salut faptul că Summitul NATO desfăşurat la Varşovia, în perioada 8-9 iulie 2016, s-a încheiat cu recunoaşterea de către statele membre a spaţiului cibernetic drept domeniu operaţional, măsură prin care a fost confirmată importanţa acordată de Alianţă ameninţărilor provenite din mediul cibernetic.

Momentul are o încărcătură puternică, atât din punct de vedere simbolic, cât şi în ceea ce priveşte responsabilizarea statelor membre în acest domeniu.

Apartenenţa României la NATO şi UE este în mod cert un avantaj în direcţia eforturilor de asigurare a securităţii cibernetice, însă, în acelaşi timp, implică şi asumarea unor responsabilităţi crescute în domeniu.

Nu trebuie uitat nici faptul că România este un important furnizor de expertiză la nivel regional în domeniul securităţii cibernetice, coordonând două proiecte de consolidare a securităţii cibernetice a statelor vecine, Republica Moldova şi Ucraina.

Totodată, România este membru fondator al Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, format în care cooperarea se extinde şi în domeniul securităţii cibernetice, fiind organizate şi o serie de evenimente în acest sens.

Este un motiv în plus pentru care acest domeniu trebuie tratat în continuare cu prioritate şi maximă responsabilitate.

Din acest punct de vedere, închei prin a sublinia importanţa activităţii instituţiilor cu vocaţie în domeniul securităţii cibernetice, care au reuşit să gestioneze cu succes provocările la adresa României, chiar dacă prin natura muncii lor rezultatele nu fac decât arareori obiectul unor subiecte de agendă publică.

Tocmai de aceea, pe lângă mulţumirile pe care trebuie să le adresăm, inclusiv de la tribuna acestui Parlament, cred că este absolut necesar să le oferim toate instrumentele adaptate la provocările curente pentru a-şi îndeplini misiunea de securizare a mediului cibernetic autohton.

Securitatea, inclusiv securitatea cibernetică, este o provocare pentru fiecare dintre noi, ce nu mai poate fi ignorată.

Vă mulţumesc. Ana Birchall, deputat, Colegiul 5 Vaslui.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Stimaţi colegi,

Pe lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice în şedinţa de astăzi, mai există, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputaţi: Costel Alexe, Ioan Tămâian, Daniel Gheorghe, Ovidiu Raeţchi, Mugur Cozmanciuc, Ionel Palăr; iar, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Liviu Harbuz.

Dacă vreunul dintre deputaţii pe care i-am citit se află în sală?

În acest caz, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor, sesiunea dedicată declaraţiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul preşedinte Florin Iordache.

Mulţumesc.