|
Domnul Petru-Sorin Marica: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Dragi colegi, Voi vorbi astăzi despre: "Conservarea mediului natural şi dezvoltarea economică ar trebui să fie permanent în echilibru". Stimaţi colegi, Suntem cu toţii conştienţi de necesitatea conservării mediului natural. Ariile protejate reprezintă, din acest punct de vedere, un instrument-cheie pentru dezvoltarea durabilă, prin rolul lor în susţinerea şi menţinerea ecosistemelor. Din păcate însă, în judeţul Hunedoara şi nu numai, o bună parte dintre locuitori au de suferit din cauza restricţiilor cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate. Este vorba despre cei care deţin proprietăţi în zona acestor arii protejate şi care se văd nevoiţi să renunţe la iniţiativele economice fără impact asupra ecosistemului, care nu pot dezvolta proiecte finanţate din fonduri europene şi nu pot nici măcar să îşi asigure lemnul de foc. Este vorba nu doar despre cetăţeni persoane fizice. Se află în această situaţie şi jumătate dintre unităţile administrativ teritoriale din judeţul Hunedoara. În prezent, în judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional, în suprafaţă totală de aproape 180.000 de hectare şi reprezentând circa 39% din suprafaţa judeţului. Avem patru parcuri: Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Grădiştea Muncelului, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi Parcul Naţional Defileul Jiului. Din discuţiile pe care le-am purtat cu cei afectaţi de această problemă, a rezultat că principalul impediment îl constituie de cele mai multe ori Planul de management al ariilor protejate. Acesta reprezintă documentul oficial de planificare, de reglementare şi de prezentare a unei arii naturale protejate, prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele umane şi materiale necesare pentru conservarea biodiversităţii ariei respective. Întocmirea Planului de management integrat face parte din demersurile care contribuie la îndeplinirea obligaţiilor României în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii şi managementul ariilor naturale protejate din ţara noastră. Elaborarea Planului de management se realizează în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată de Legea nr. 49/2011. Planurile de acest tip pot avea şi peste 500 de pagini. Am avut curiozitatea să parcurg un astfel de document şi să constat următorul paradox: cu cât descrierea biosferei din zona respectivă este mai detaliată, cu atât creşterea numărului restricţiilor pentru locuitori este mai mare. La final, concluzia este demoralizantă. Sentimentul este că nu se poate să se demareze niciun proiect fără să fie încălcată cel puţin o restricţie, ceea ce nu mi se pare o situaţie normală. Desigur, este stringentă menţinerea şi conservarea habitatelor de importanţă comunitară sau naţională. Dar, în acelaşi timp, consider că în Planul de management al unei zone naturale protejate trebuie să existe un echilibru între dezvoltarea economică şi protejarea mediului, astfel încât nici natura, dar nici oamenii să nu aibă de suferit. Aş dori să mă mai refer la un aspect pe care îl consider important. Până acum, mişcările ecologiste au fost întotdeauna împotriva cuiva. Vrei să construieşti un baraj, apare un protest, vrei să începi un proiect nuclear, apare un alt protest, un proiect termic - încă un protest, şi tot aşa.
|