Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să aduc în atenţia tuturor modelul absolut al omului de stat, care a transformat fundamental destinele acestei naţiuni: Spiru Haret.

Spiru Haret, ministrul care a ales să facă lumină într-o ţară aflată în umbră, pentru că vorbim zilnic despre reforme, despre strategii europene şi despre viitorul educaţiei, însă de prea multe ori pierdem din vedere că temelia României moderne nu a fost construită prin discursuri sterile, ci prin viziuni pe termen lung, rigoare ştiinţifică şi un curaj politic uriaş.

Spiru Haret s-a născut la Iaşi, pe 15 februarie 1951, într-o familie fără avere şi fără privilegii. Din acel oraş al Moldovei a pornit un băiat care urma să pună România pe harta mondială a ştiinţei.

Pe 18 ianuarie 1878, devenea primul român cu un doctorat în matematică la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris. Într-o epocă în care marii savanţi ai lumii credeau că universul funcţionează ca un mecanism perfect, Spiru Haret a demonstrat matematic contrariul: că axele orbitelor planetare suferă modificări lente, dar ireversibile în timp. Prin ecuaţiile sale, a zguduit mecanica cerească şi tot ce se credea anterior.

Însă adevărata măreţie a lui Spiru Haret pentru România a constat în faptul că nu a rămas izolat în turnul de fildeş al ştiinţei pure.

Când Spiru Haret a devenit ministru, aproape 80% din populaţia României era analfabetă. În faţa acestei realităţi dramatice, el nu a căutat scuze, ci a construit soluţii. Bilanţul mandatelor sale este de-a dreptul monumental: a ridicat, din temelii, aproape 2.000 de şcoli în satele României, transformând instituţia de învăţământ în inima comunităţii rurale. A modernizat structura liceelor, introducând secţiile reală şi umanistă, o arhitectură educaţională atât de solidă, încât supravieţuieşte şi astăzi. A dat demnitate statutului de educator. Învăţătorii lui Haret nu au fost doar profesori, ci veritabili pioni ai comunităţilor, cei care au înfiinţat bănci populare, biblioteci şi cooperative, scoţând masele din izolare şi sărăcie.

Lecţia pe care Spiru Haret ne-o lasă peste veacuri este una extrem de actuală. El ne-a demonstrat că educaţia nu este o cheltuială, ci este cea mai sigură şi profitabilă investiţie pe care o poate face un stat. Ne-a arătat că un politician adevărat nu gândeşte în cicluri electorale, ci în cicluri generaţionale. Astăzi, când ne confruntăm cu propriile noastre provocări din sistemul de învăţământ, suntem obligaţi să ne întrebăm: unde este viziunea pe termen lung?

România anului 2026 nu mai poate invoca sărăcia ca scuză. Găsim resurse, avem finanţare europeană, avem legi. Ce ne lipseşte este exact ce a avut Spiru Haret din primul moment: curajul de a gândi pe termen lung, dincolo de calculele politice imediate, şi dedicarea faţă de binele comun, fără compromisuri.

Să ne asumăm moştenirea lui şi să înţelegem că lucrurile nu s-au schimbat, că viitorul copiilor noştri şi viitorul României începe, exact ca acum un secol, din fiecare sală de clasă.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc domnule deputat.