Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Baban Ştefan.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul cu FMI are efecte perverse. Autorităţile române au parafat cu FMI cel mai dur acord de împrumut din ultimii ani. Tradus în câteva cuvinte înseamnă: lichidare, şomaj, restructurare, privatizare. Experţii FMI văd în acest program dur de reformă singura soluţie pentru o creştere sănătoasă a economiei româneşti.

Rezultatele nu vor fi vizibile peste noapte. Dimpotrivă, pe termen scurt, efectele vor atinge dureros multe din afacerile româneşti. Preţurile în dolari pentru energie electrică, termică şi gaze naturale vor creşte, începând cu vara anului viitor, cu 40 – 50 %.

Pentru sectorul energetic, această măsură vine să acopere necesarul de investiţii de minimum 1,5 miliarde de dolari anual, concomitent cu privatizarea în acest sector. Efectul direct al acestor măsuri va fi resimţit în special de companiile energofage care au probleme cu lichidităţile. Companiile care nu vor face faţă tarifelor la energie nu vor mai avea decât o singură soluţie: falimentul. Soluţia este valabilă şi pentru sectorul de stat, unde multe companii au obţinut amânări la plată sau subvenţii.

Conform criteriilor de performanţă cu FMI, trebuie eliminate pierderile cauzate de încasările slabe în acest sector. Altfel spus, nu vor mai fi permise amânări la plată sau intervenţii politice pentru a continua furnizarea de energie către consumatorii rău platnici.

Pe lângă majorările de preţ la energie, companiile primesc un şoc şi în plan fiscal. Guvernul face o manevră de 180 de grade, faţă de momentul instalării. Acordul retrage principalele facilităţi pentru IMM-uri: scutirea de impozit pentru profitul reinvestit şi scutirea de t.v.a. pentru importurile destinate investiţiilor. Le mai rămân, totuşi, două mici facilităţi: la afacerile de peste 1 milion de dolari, primesc bonusuri fiscale, precum dreptul la amortizare accelerată, amânarea la plata t.v.a. pentru achiziţii de echipamente, utilaje, iar pentru afacerile de peste 10 milioane de dolari se pot negocia direct cu Guvernul pachete speciale de facilităţi.

Măsurile angajate cu Acordul FMI vor restrânge consumul. Creşterile de preţuri, la concurenţă cu şomajul provenit din restructurare, vor scădea puterea de cumpărare. 70% din creşterea economică se bazează pe consumul populaţiei, conform bugetului. Descurajarea consumului poate fi suplinită numai de stimularea investiţiilor pe baza capitalului străin. Ultimii 10 ani ne arată că nu ne putem baza, în nici un caz, pe acest capital. Un lucru este cert însă: măsurile nepopulare pe care Guvernul trebuie să le aplice vor da naştere la revolte sindicale, în cea mai mare parte îndreptăţite.

Şi în acest caz, ca şi în precedentele, România se va alege doar cu prima tranşă a acestui împrumut. Şi apoi ce se va întâmpla? O întrebare la care sper că actualul Guvern are deja răspunsul.

Vă mulţumesc.